- pirostrie
- PIROSTRÍE, pirostrii, s.f. 1. (Mai ales la pl.) Ustensilă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc; crăcană. 2. (reg.; la pl.) Cunună care se pune pe capetele mirilor în timpul oficierii căsătoriei religioase; cununie. ♢ expr. (Glumeţ) A(-şi) pune pirostriile (în sau pe cap) = a (se) căsători. [var.: (înv. şi reg.) pirostíe s.f.] – Din ngr. pirostiá, bg. pirostija.Trimis de oprocopiuc, 19.03.2004. Sursa: DEX '98PIROSTRÍE s. crăcană, (reg.) picioare (pl.), ţagră, (prin Transilv.) mâţă, (prin Ban. şi Transilv.) săgeac. (Pe pirostrie se pune ceaunul la foc.)Trimis de siveco, 25.02.2008. Sursa: SinonimePIROSTRÍE s. v. cunună, cununie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepirostríe s. f., art. pirostría, g.-d. art. pirostríei; pl. pirostríi, art. pirostríileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPIROSTRÍ//E pirostriei f. 1) mai ales la pl. Obiect de uz casnic, format dintr-o ramă metalică (rotundă sau triunghiulară), fixată pe trei picioare, folosită ca suport pentru un vas pus la foc deschis. ♢ A se lăsa (sau a şedea) în pirostriei a se aşeza cu genunchii îndoiţi şi sprijinindu-se de pământ numai pe picioare. 2) bis. Coroană care se aşază pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul căsătoriei; cununie. ♢ A-şi pune pirostrieile pe cap a se căsători. [G.-D. pirostriei] /<ngr. pirostiá, bulg. pirostijaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.