cavaler — CAVALÉR, cavaleri, s.m. 1. (În Roma antică) Membru al ordinului ecvestru, inferior ordinului senatorial. ♦ (În evul mediu, în apusul şi în centrul Europei) Titlu nobiliar conferit, iniţial pentru fapte de arme, de rege sau de un reprezentant al… … Dicționar Român
fin — FIN1, Ă, fini, e, adj. 1. Care este foarte mic; (mic şi) delicat, plăcut la aspect, gingaş. ♦ (Despre ţesături) Foarte subţire (şi străveziu) 2. De (cea mai) bună calitate (în ce priveşte materialul şi execuţia). ♦ (Rar; despre metale) Curat, pur … Dicționar Român
pirostrie — PIROSTRÍE, pirostrii, s.f. 1. (Mai ales la pl.) Ustensilă de gospodărie făcută dintr un cerc sau dintr un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc; crăcană. 2. (reg.; la pl.) Cunună care se… … Dicționar Român
cununa — CUNUNÁ, cunún, vb. I. 1. refl. recipr. A se căsători (religios). 2. tranz. A declara pe miri căsătoriţi din punct de vedere religios. ♦ A asista pe cineva în timpul serviciului religios al cununiei, în calitate de naş. ♦ (Despre părinţi) A şi… … Dicționar Român
cunună — CUNÚNĂ, cununi, s.f. 1. Împletitură în formă circulară, făcută din flori, frunze sau ramuri (care se pune pe cap). ♢ expr. A sta cunună împrejurul cuiva = (despre un grup de persoane) a sta împrejurul cuiva, formând un cerc închis. Cunună de raze … Dicționar Român
druşcă — DRÚŞCĂ, druşte, s.f. (reg.) Fată care însoţeşte mireasa la cununie şi care are anumite atribuţii la ceremonia nunţii. – Din ucr. družka. Trimis de ana zecheru, 09.03.2008. Sursa: DEX 98 DRÚŞCĂ s. v. vătăşiţă, vorniceasă. Trimis de siveco, 09.03 … Dicționar Român
nunească — NUNEÁSCĂ s.f. (De obicei art.) Numele unei hore care se joacă la nuntă după cununie; melodie după care se execută această horă. – Nun + suf. ească. Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX 98 NUNEÁSCĂ f. mai ales art. 1) Horă care se joacă… … Dicționar Român
năşi — NĂŞÍ, năşesc, vb. IV. 1. intranz. şi tranz. A( i) fi (cuiva) naş2 la un botez sau la o cununie. 2. tranz. (fam.) A numi pe cineva naş2, a i se adresa cuiva cu numele de naş2. – v. naş2. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 năşí … Dicționar Român
paranimfă — PARANÍMFĂ, paranimfe, s.f. (Rar) Fată care însoţeşte mireasa la cununie şi care are anumite atribuţii la nuntă. ♦ p. gener. Însoţitoare. – Din lat. paranympha, ngr. paránimfos. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 paranímfă s. f. nimfă… … Dicționar Român
ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… … Dicționar Român
