- petici
- PETICÍ, peticesc, vb. IV. 1. tranz. A pune petice (1), a repara cu petice o haină ruptă, un obiect stricat etc.; a cârpi. ♦ (fam.) A repara un aparat, un sistem tehnic cu mijloace rudimentare şi în mod provizoriu; a cârpăci. ♦ A îmbunătăţi într-o măsură oarecare un lucru prost făcut. 2. tranz. şi refl. (Rar) A face să rămână sau a rămâne numai petice (1); a (se) rupe în bucăţi; a (se) zdrenţui ♢ expr. (tranz.; fam.) A-i petici (cuiva) cojocul = a bate foarte tare (pe cineva). 3. tranz. A astupa gropile şi spărturile unui drum cu material pietros. [var.: petecí vb. IV] – Din petic.Trimis de oprocopiuc, 15.03.2004. Sursa: DEX '98PETICÍ vb. a cârpăci, a cârpi, (rar) a peticări, (pop.) a potlogi. (A petici o gheată.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimePETICÍ vb. v. sfâşia, zdrenţui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepeticí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. peticésc, imperf. 3 sg. peticeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. peticeáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA PETIC//Í peticiésc tranz. 1) (haine, încălţăminte etc.) A repara prin aplicarea unor petice; a cârpi. 2) rar A face să se peticească; a zdrenţui; a ferfeniţi. 3) (străzi, trotuare, şosele) A îndrepta prin astuparea porţiunilor deteriorate. /Din peticTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE PETIC//Í pers. 3 se peticiéşte intranz. rar 1) (mai ales despre haine) A se preface în petice (prin întrebuinţare îndelungată); a se zdrenţui; a se ferfeniţi. 2) fig. A se face ca peticul. /Din peticTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.