- percică
- PERCÍCĂ, percele, s.f. (reg.) Cârlionţ, moţ (pe frunte). ♦ Smoc de păr pe fruntea cailor. [var.: perceá s.f.] – Din tc. pŭrçek.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98percícă s. f., g.-d. art. percélei; pl. percéleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPERC//ÍCĂ percicăéle f. reg. 1) Smoc de păr lăsat puţin pe frunte; moţ. 2) Şuviţă de păr care acoperă fruntea unui cal; perciune. /<turc. pürçekTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpercícă, percéle, s.f. (reg.) 1. cârlionţ, moţ (pe frunte); smoc de păr pe fruntea cailor. 2. coadă făcută prin împletirea părului.Trimis de blaurb, 13.09.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.