- fată
- FÁTĂ, fete, s.f. 1. Persoană de sex feminin, nemăritată. ♢ Fată în casă = fată (tânără) angajată ca femeie de serviciu într-o gospodărie. Fată bătrână = fată trecută de vârsta de măritat şi care a rămas necăsătorită. ♦ Fecioară, virgină. 2. (În raport cu părinţii) Fiică. – lat. feta.Trimis de cornel, 08.05.2004. Sursa: DEX '98DRAGOSTEA-FÉTEI s. v. silur.Trimis de siveco, 18.02.2009. Sursa: SinonimeFATA-PĂDÚRII s. v. mama-pădurii.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: SinonimeFÁTĂ s. 1. copilă, (înv. şi reg.) pruncă. (Un grup de fatăete.) 2. v. fecioară. 3. v. fiică.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimePĂRUL-FÉTEI s. v. părul-maicii-domnului.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: SinonimePERCICA-FÉTEI s. v. părul-fetei.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: SinonimeSTEAUA-FÉTEI s. v. steluţă.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: SinonimeSTELUŢA-FÉTEI s. v. răcovină.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonimefátă s. f., g.-d. art. fétei; pl. féteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficruşínea-fételor (bot.) s. f.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFÁTĂ féte f. 1) Persoană de sex feminin de la naştere până la căsătorie; duduie; domnişoară. ♢ fată mare a) fecioară; b) fată bună de măritat. fată bătrană (sau trecută, stătută) fată rămasă nemăritată. fată în casă fată tânără angajată în trecut pentru treburi gospodăreşti. Părul-fetei plantă de pădure, ce creşte prin crăpăturile stâncilor. Ruşinea-fetei plantă cu tulpină păroasă, cu flori albe sau trandafirii, dispune în umbelă, în centrul căreia se află câte o floricică de culoare roşie-închisă. Fata-cu-cobiliţă denumire populară a constelaţiei Orion. 2) pop. Tânără castă. 3) Persoană de sex feminin privită în raport cu părinţii săi; fiică. ♢ Fata mamei se spune despre o fată alintată. [G.-D. fetei] /<lat. fetaTrimis de siveco, 08.10.2008. Sursa: NODEXfátă (féte), s.f. – 1. Persoană de sex feminin. – 2. Tînără, copilă. – 3. Fecioară. – 4. Fată nemăritată. – 5. Fată în casă, servitoare. – 6. Nume popular al constelaţiei Orion. – 7. (arg.) Hîrtie de 500 de lei. – Mr. feată, megl. fętă, istr. fętę. lat. fĕta (Puşcariu 588; Densusianu, GS, II, 314), cf. friul. fede, lomb. feda, piem. fea, dauph. feia, toţi cu sensul de "oaie", sp. jeda "vacă cu viţel" (Gárcia de Diego, Bol. R. Acad. Esp., VII, 261). Sensurile 3, 5 şi 6 sînt însoţite de obicei de adj. mare; sensul 6 se explică plecîndu-se de la ideea de "nou, nefolosit". Este cuvînt general răspîndit (ALR, I, 192). Der. fătoi, s.m. (fată bărbătoasă); fătălău (var. feteleu), s.m. (hermafrodit), cu suf. -lău; fetesc, adj. (de fată; înv., feciorelnic); feteşte, adv. (în chip feciorelnic); fetei, s.n. (adunare de fete); feti, vb. (a trăi nemăritată, a fi fată bătrînă); fetie, s.f. (feciorie; virginitate); fetişcană, s.f. (fată bătrînă; bomboană de fată); fetiţă, s.f. (copilă).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.