asigurare

asigurare
ASIGURÁRE, asigurări, s.f. Acţiunea de a (se) asigura şi rezultatul ei. 1. Punere în siguranţă. 2. Încredinţare, promisiune fermă. 3. Operaţie financiară, decurgând dintr-un contract sau dintr-o obligaţie prevăzută de lege, prin care asigurătorul se obligă ca în schimbul unei sume primite periodic să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi în urma unor întâmplări independente de voinţa lui. ♢ Asigurări sociale = formă de ocrotire a populaţiei, constând în acordarea de ajutoare materiale şi asistenţă medicală. – v. asigura.
Trimis de cata, 25.05.2005. Sursa: DEX '98

Asigurare ≠ neasigurare
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ASIGURÁRE s. 1. (EC.) (înv.) siguripsire. (Societate de asigurare.) 2. (EC.) (înv. şi reg.) siguranţă. (I-a plătit asigurare.) 3. v. garantare. 4. încredinţare. (A primit asigurare că...) 5. v. garanţie. 6. v. angajament. 7. v. apărare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

asiguráre s. f., g.-d. art. asigurării; pl. asigurări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ASIGUR//ÁRE asigurareări f. 1) v. A ASIGURA şi A SE ASIGURA. 2) Raport juridic în baza căruia cel asigurat are dreptul la o despăgubire din partea asiguratorului în caz de accident, incendiu etc. asigurare de bunuri. asigurare de stat. ♢ asigurareări sociale sistem de ocrotire materială a oamenilor muncii, prin acordare de pensii, ajutoare materiale etc., în caz de pierdere temporară sau definitivă a capacităţii de muncă. /v. a (se) asigura
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ASIGURÁRE s.f. Acţiunea de a (se) asigura şi rezultatul ei; garantare, încredinţare. ♦ Obligaţie legală decurgând dintr-un contract prin care asiguratul se obligă ca, în schimbul unei prime, să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi datorită unor întâmplări independente de voinţa lui. [pl. -rări. / < asigura].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

ASIGURÁRE s. f. 1. acţiunea de a (se) asigura. 2. convenţie de despăgubire pentru accidente în care nu este angajată responsabilitatea celui asigurat. (< asigura)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • poliţă — PÓLIŢĂ1, poliţe, s.f. Suport de scândură fixat orizontal pe un perete, într un dulap etc., pe care se ţin diferite obiecte. ♦ Obiect de mobilier prevăzut cu asemenea suporturi. [pl. şi: poliţi] – Din sl. polica. Trimis de oprocopiuc, 30.03.2004.… …   Dicționar Român

  • pauşal — PAUŞÁL, Ă, pauşali, e, s.n., adj. 1. s.n. Sistem de plată pentru o prestaţie de serviciu, pentru un consum de energie etc. prin fixarea cu aproximaţie a unei sume globale. 2. adj. (În sintagmele) Tarif (sau preţ) pauşal = tarif sau preţ care se… …   Dicționar Român

  • primă — PRÍMĂ1, prime, s.f. 1. Sumă de bani acordată cuiva peste salariul de bază ca recompensă pentru calitatea deosebită a muncii depuse; premiu (acordat în sistemul de salarizare). ♢ Primă de export = sumă de bani sau scutire de taxe, de impozite… …   Dicționar Român

  • autoasigurare — autoasiguráre s. f. → asigurare Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic  AUTOASIGURÁRE s.f. Asigurare proprie. [< auto1 + asigurare, după rus. samostrahovanie]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  AUTOASIGURÁRE s …   Dicționar Român

  • gaj — GAJ, gajuri, s.n. Garanţie depusă în contul unei datorii sau al executării unei lucrări; bun care se depune drept garanţie; amanet, zălog. ♦ Obiect depus, la unele jocuri de societate, de către cel care a făcut o greşeală şi care se răscumpără… …   Dicționar Român

  • asiguratoriu — ASIGURATÓRIU, IE adj. De asigurare, pentru asigurare. [< asigura + toriu]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  ASIGURATÓRIU, IE adj. de, pentru asigurare. (< asigura + toriu) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • coasigurare — COASIGURÁRE, coasigurări, s.f. Asigurare simultană a mai multor persoane în limita sumei depuse în prealabil. [pr.: co a ] – După fr. coassurance. Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX 98  coasiguráre s. f. (sil. co a ), pl. coasigurări Trimis… …   Dicționar Român

  • pensiune — PENSIÚNE, pensiuni, s.f. 1. Întreţinere constând din locuinţă şi masă (sau numai din masă) pe care cineva o primeşte cu regularitate în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite; spec. găzduirea elevilor într un pension. ♦ p. ext. (concr.)… …   Dicționar Român

  • reasigura — REASIGURÁ, reasígur, vb. I. tranz. şi refl. A (se) asigura din nou, a reînnoi o asigurare. [pr.: re a ] – Re1 + asigura (după fr. réassurer). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  reasigurá vb. (sil. re a ), ind …   Dicționar Român

  • sechestru — SECHÉSTRU, sechestre, s.n. Măsură de asigurare ordonată de justiţie sau de fisc în cazul de neplată a unei datorii, constând în sigilarea bunurilor debitorului sau în darea lor în păstrare unei a treia persoane (până la vânzarea lor silită). ♦… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”