ordonare

ordonare
ORDONÁRE, ordonări, s.f. Acţiunea de a ordona şi rezultatul ei. ♢ Raport de ordonare = cuprindere a unei noţiuni în sfera unei alte noţiuni mai generale. – v. ordona.
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Ordonare ≠ dezordonare
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ORDONÁRE s. 1. v. aranjare. 2. v. organizare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ordonáre s. f., g.-d. art. ordonării; pl. ordonări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ORDONÁRE s.f. Acţiunea de a ordona şi rezultatul ei. ♦ (log.) Raport de ordonare = cuprinderea unei noţiuni în sfera unei alte noţiuni mai generale. [< ordona].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

ORDONÁRE s. f. acţiunea de a ordona. o (log.) raport de ordonare = cuprinderea unei noţiuni în sfera unei alte noţiuni mai generale. (< ordona)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • aranjare — ARANJÁRE, aranjări, s.f. Acţiunea de a (se) aranja. – v. aranja. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Aranjare ≠ dezordonare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  ARANJÁRE s. 1. aşezare, clasare, clasificare, distribuire,… …   Dicționar Român

  • sistematizare — SISTEMATIZÁRE, sistematizări, s.f. Acţiunea de a sistematiza şi rezultatul ei; aranjare, ordonare, clasare (a unui material) după un anumit sistem. ♦ Ansamblu de măsuri tehnice, economice şi legislative referitoare la spaţiile de locuit, la… …   Dicționar Român

  • tenuitate — TENUITÁTE f. rar Fineţe deosebită; subtilitate. /<fr. ténuité, lat. tenuitas Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX  TENUITÁTE s.f. (Liv.) Calitatea a ceea ce este subţire, îngrijit, ordonat; îngrijire, ordonare, subtilitate. [cf. fr.… …   Dicționar Român

  • compoziţie — COMPOZÍŢIE, compoziţii, s.f. 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; structură, compunere, alcătuire. 2. Operă, bucată, compunere artistică, în special muzicală. ♦ Studiul regulilor de compunere a unei bucăţi muzicale; totalitatea… …   Dicționar Român

  • coordonare — COORDONÁRE, coordonări, s.f. 1. Acţiunea de a coordona şi rezultatul ei. 2. Relaţie stabilită, în cadrul unei enunţări, între cuvinte, construcţii şi propoziţii care stau pe acelaşi plan, fără ca unul dintre elemente să depindă din punct de… …   Dicționar Român

  • dezordonare — ≠ aranjare, ordonare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime …   Dicționar Român

  • dispoziţie — DISPOZÍŢIE, dispoziţii, s.f. 1. Prevedere obligatorie cuprinsă într o lege sau într un regulament; măsură sau hotărâre luată de un organ ierarhic superior şi obligatorie pentru organul în subordine. ♢ loc. adv. La dispoziţie = la îndemână. ♢ expr …   Dicționar Român

  • numerotare — NUMEROTÁRE, numerotări, s.f. Acţiunea de a numerota şi rezultatul ei; numerotaţie, numerotat (1). – v. numerota. Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX 98  NUMEROTÁRE s. v. paginare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • ordinare — ORDINÁRE s.f. Ordonare. [< ordina]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • organizare — ORGANIZÁRE, organizări, s.f. Acţiunea de a (se) organiza şi rezultatul ei; p. ext. rânduială, disciplină, ordine. ♦ Orânduire, alcătuire. ♢ Organizarea producţiei = ansamblu de măsuri privind stabilirea, asigurarea şi coordonarea mijloacelor de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”