- orbălţit
- ORBĂLŢÍT, -Ă, orbălţiţi, -te, adj. (reg.) Bolnav de orbalţ; umflat (de orbalţ). – v. orbălţi.Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
orbalţ — ORBÁLŢ, (1) orbalţuri, s.n., (2) orbalţi, s.m. (înv. şi pop.) 1. s.n. Erizipel, brâncă. 2. s.m. Numele a două plante erbacee întrebuinţate în medicina populară: a) plantă veninoasă, cu tulpina subţire, cu frunze mari şi flori mici, albe gălbui… … Dicționar Român