orbecăi

orbecăi
ORBECĂÍ, orbecăiesc, vb. IV. intranz. A umbla (încoace şi în colo) pipăind şi rătăcind (ca orbul2) prin întuneric; a dibui, a bâjbâi, a orbeca. [prez. ind. şi: orbécăi. – var.: orbăcăí vb. IV.] – Orbeca + suf. -ăi.
Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

ORBECĂÍ vb. v. bâjbâi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

orbecăí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. orbecăiésc, imperf. 3 sg. orbecăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. orbecăiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ORBECĂ//Í orbecăiiésc intranz. A umbla dintr-o parte în alta, rătăcind prin întuneric, pipăind ca un orb. /a orbeca + suf. orbecăiăi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • orbecãí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. orbecãiésc, imperf. 3 sg. orbecãiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. orbecãiáscã …   Romanian orthography

  • orbeca — ORBECÁ, órbec, vb. I. intranz. (înv. şi reg.) A orbecăi. – Din orb2. Trimis de ionel bufu, 07.05.2004. Sursa: DEX 98  ORBECÁ vb. v. bâjbâi, dibui, orbecăi, pipăi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  …   Dicționar Român

  • bâjbâi — BÂJBÂÍ, bấjbâi, vb. IV. intranz. A orbecăi (în întuneric, în ceaţă etc.). ♦ tranz. A căuta ceva pipăind prin întuneric. ♢ loc. adv. Pe bâjbâite = pe dibuite, dibuind, bâjbâind. – Formaţie onomatopeică. Trimis de paula, 14.04.2009. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • orbecăire — ORBECĂÍRE, orbecăiri, s.f. Faptul de a orbecăi; dibuială, bâjbâială, rătăcire, orbecare. – v. orbecăi. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ORBECĂÍRE s. v. bâjbâială. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  orbecăíre s. f., g …   Dicționar Român

  • horhăi — HORHĂÍ, hórhăi, vb. IV. intranz. (reg.) A umbla în neştire, a rătăci, a cutreiera (pe drumuri necunoscute sau prin întuneric). – et. nec. Trimis de gall, 29.03.2008. Sursa: DEX 98  HORHĂÍ vb. v. bâjbâi, dibui, hoinări, orbecăi, pipăi, pribegi,… …   Dicționar Român

  • moşcoti — MOŞCOTÍ, moşcotesc, vb. IV. (reg.) 1. intranz. A dibui, a pipăi. 2. refl. A se învârti de colo până colo, fără rost. – cf. m o ş m o l i . Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MOŞCOTÍ vb. v. bâjbâi, dibui, orbecăi, pipăi …   Dicționar Român

  • orb — ORB1 s.n. (În sintagma) Orbul găinilor (sau găinii) = numele popular al unei boli de ochi care se manifestă prin imposibilitatea de a vedea seara după apusul soarelui; p. ext. miopie. ♢ expr. A avea orbul găinilor = a nu vedea sau a nu observa un …   Dicționar Român

  • orbăcăi — ORBĂCĂÍ vb. IV v. orbecăi. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • pipăi — PIPĂÍ, pípăi, vb. IV. tranz. 1. A atinge (uşor şi repetat) un obiect ori o fiinţă cu degetele sau cu palma pentru a se încredinţa că există sau pentru a constata forma, consistenţa, calitatea etc.; a cerceta, a examina tactil. ♢ refl. Se pipăie… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”