omucidere

omucidere
OMUCÍDERE, omucideri, s.f. Omor, crimă, asasinat. – Om + ucidere.
Trimis de oprocopiuc, 04.05.2004. Sursa: DEX '98

OMUCÍDERE s. v. crimă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

omucídere s. f. (sil. mf. om-) ucidere
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OMUCÍDER//E omuciderei f. rar Crimă constând în uciderea unui om; omor. /om + ucidere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • omucídere — s. f.(sil.mf. om );pl.omucíderi …   Romanian orthography

  • amoc — AMÓC, amocuri, s.n. Boală mintală tropicală, care se datorează abuzului de stupefiante şi care se manifestă prin atitudini periculoase, cu izbucniri spre omucidere. ♦ Furie. – Din fr. amok. Trimis de mihvar, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  amóc s. n …   Dicționar Român

  • crimă — CRÍMĂ, crime, s.f. Infracţiune care reprezintă un grad ridicat de pericol şi pe care legea o sancţionează cu pedepsele cele mai mari; spec. omor. ♦ Crimă internaţională = infracţiune deosebit de gravă împotriva legilor şi uzanţelor războiului,… …   Dicționar Român

  • deşugubină — DEŞUGUBÍNĂ s. v. asasinat, crimă, moarte, omor, omorâre, omucidere, ucidere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  deşugubínă (deşugubíni), s.f. – 1. Măcel, crimă. – 2. Sumă plătită ca amendă pentru a evita acuzaţia de crimă; pînă la… …   Dicționar Român

  • homicid — HOMICÍD1, Ă, homicizi, de, adj., s.m. şi f. 1. s.m. şi f. Persoană care a omorât (premeditat) pe cineva; ucigaş, asasin. 2. adj. Care provoacă (sau poate provoca) moartea cuiva, cu care se poate ucide, ucigaş. – Din fr. homicide. Trimis de gall,… …   Dicționar Român

  • om — OM, oameni, s.m. 1. Fiinţă superioară, socială, care se caracterizează prin gândire, inteligenţă şi limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin poziţia verticală a corpului şi structura piciorului adaptată la aceasta, mâinile libere …   Dicționar Român

  • omor — OMÓR, omoruri, s.n. Faptul de a omorî; luarea vieţii cuiva; crimă, omucidere, asasinat. ♦ (jur.) Infracţiune care constă în uciderea unei persoane. ♦ Măcel. – Din omorî (derivat regresiv). Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OMÓR s …   Dicționar Român

  • omorî — OMORÎ, omór, vb. IV. 1. tranz. A pricinui moartea cuiva, a lua viaţa cuiva; a ucide, a asasina, a achita. ♢ expr. A omorî pe cineva cu zile = a pricinui (prin comportarea sa) moartea cuiva înainte de vreme; p. ext. a i învenina cuiva viaţa, a i… …   Dicționar Român

  • omucid — OMUCÍD s. v. asasinat, crimă, moarte, omor, omorâre, omucidere, ucidere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  OMUCÍD s., adj. v. asasin, criminal, omo râtor, ucigaş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  omucíd (ucigaş) s. m …   Dicționar Român

  • sanguinar — SANGUINÁR, Ă adj. v. sangvinar. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SANGUINÁR adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruţător, neiertător, neîmblânzit,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”