omagial

omagial
OMAGIÁL, -Ă, omagiali, -e, adj. Care are caracter de omagiu, care este, se face în semn de omagiu, drept omagiu. [pr.: -gi-al] – Din fr. hommagial.
Trimis de ionel_bufu, 01.05.2004. Sursa: DEX '98

omagiál adj. m. (sil. -gi-al), pl. omagiáli; f. sg. omagiálă, pl. omagiále
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OMAGIÁL omagială (omagiali, omagiale) Care este făcut în semn de omagiu; cu caracter de omagiu. [Sil. -gi-al] /<fr. hommogial
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

OMAGIÁL, -Ă adj. (Cu caracter) de omagiu. [pron. -gi-al. / cf. fr. hommagial].
Trimis de LauraGellner, 11.12.2006. Sursa: DN

OMAGIÁL, -Ă adj. cu caracter de omagiu. (< fr. hommagial)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • List of Cumacea literature — Extensive literature list on Cumaceans. Contents: Top · 0–9 · A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z A …   Wikipedia

  • ДИМИТРЕСКУ-ЯШИ — (Dimitrescu Iaşi), Константин (25 февр. 1849 – 16 апр. 1923) – рум. социолог и педагог. Окончил ун т в Яссах (1869). Д р философии (1877, Лейпциг). Проф. Ясского (с 1879) и Бухарестского (1885–1919) ун тов. Основатель курса социологии (с 1896) в… …   Философская энциклопедия

  • extras — EXTRÁS, extrase, s.n. 1. Fragment, pasaj scos dintr o scriere. ♢ loc. adv. În extras = reprodus fragmentar, parţial. 2. Articol sau studiu scos dintr o revistă, dintr un volum omagial sau din altă publicaţie colectivă şi machetat separat sub… …   Dicționar Român

  • huzmet — HUZMÉT, huzmeturi, s.n. (În evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) 1. Dar omagial, plocon; p. gener. dar. 2. Slujbă, funcţie; p. ext. rang. 3. Venitul unor dări, ca vinăriciul, oieritul1 etc., sau venitul ocnelor şi al vămilor. – Din tc.… …   Dicționar Român

  • omagiu — OMÁGIU, omagii, s.n. 1. (În evul mediu) Ceremonie care cuprindea jurământul de credinţă şi de supunere al unui vasal faţă de suzeranul său. 2. Manifestare (prin cuvinte, gesturi etc.) a credinţei, respectului, admiraţiei sau recunoştinţei faţă de …   Dicționar Român

  • plocon — PLOCÓN, plocoane, s.n. 1. Dar omagial intrând în obligaţiile vasalilor către Poartă sau ale supuşilor către curtea domnească sau către stăpânul moşiei; (astăzi, fam.) dar, cadou (făcut adesea pentru un serviciu, o favoare). ♢ expr. A duce (sau a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”