omagia

omagia
OMAGIÁ, omagiez, vb. I. tranz. A aduce cuiva un omagiu (1), a exprima stima, respectul faţă de cineva. [pr.: -gi-a] – Din omagiu.
Trimis de ionel_bufu, 01.05.2004. Sursa: DEX '98

A omagia ≠ a denigra
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

OMAGIÁ vb. v. glorifica.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

omagiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. omagiéz, 3 sg. şi pl. omagiáză, 1 pl. omagiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. omagiéze; ger. omagiínd (sil. -gi-ind)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A OMAGI//Á omagiaéz tranz. A trata cu omagii; a aduce omagii. [Sil. -gi-a] /Din omagiu
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

OMAGIÁ vb. I. tr. A aduce un omagiu cuiva. [pron. -gi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. hommager].
Trimis de LauraGellner, 11.12.2006. Sursa: DN

OMAGIÁ vb. tr. a aduce un omagiu cuiva. (după fr. hommager)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • omagiere — OMAGIÉRE, omagieri, s.f. Acţiunea de a omagia şi rezultatul ei. [pr.: gi e ] – v. omagia. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  omagiére s. f. (sil. gi e ), g. d. art. omagiérii; pl. omagiéri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • apoteoza — APOTEOZÁ, apoteozez, vb. I. tranz. (În antichitatea greco romană) A trece un erou sau un împărat în rândul zeilor. ♦ fig. A aduce laude şi onoruri excepţionale, a ridica în slavă (pe cineva sau ceva). [pr.: te o ] – Din fr. apothéoser. Trimis de… …   Dicționar Român

  • conferinţă — CONFERÍNŢĂ, conferinţe, s.f. 1. Expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei, artei, politicii etc., cu intenţia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. 2. Reuniune a reprezentanţilor unor state, ai unor organizaţii… …   Dicționar Român

  • cuceri — CUCERÍ, cuceresc, vb.IV. I. tranz. 1. A cuprinde, a ocupa, a supune un teritoriu cu puterea armelor. ♦ A doborî ceva prin luptă susţinută; A câştiga. 2. fig. A şi atrage simpatia, a câştiga dragostea sau bunăvoinţa cuiva. II. tranz. şi refl. (înv …   Dicționar Român

  • denigra — DENIGRÁ, denigrez, vb. I. tranz. A ponegri, a defăima, a calomnia, a discredita. – Din fr. dénigrer, lat. denigrare. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A denigra ≠ a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a… …   Dicționar Român

  • exalta — EXALTÁ, exált, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) înflăcăra peste măsură; a (se) entuziasma. 2. tranz. (Rar) A slăvi, a proslăvi, a glorifica. [pr.: eg zal ] – Din fr. exalter, lat. exaltare. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  EX …   Dicționar Român

  • făli — FĂLÍ, fălesc, vb. IV. 1. refl. A se arăta mândru de cineva sau de ceva; a se mândri, a se lăuda, a se fuduli cu... ♦ (peior.) A se arăta plin de sine, îngâmfat; a se îngâmfa, a se făloşi. 2. tranz. (înv.) A preamări, a slăvi. – Din sl. hvaliti.… …   Dicționar Român

  • glorifica — GLORIFICÁ, glorífic, vb. I. tranz. (livr.) A preamări, a slăvi. – Din fr. glorifier, lat. glorificare. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A glorifica ≠ a defăima, a denigra, a ponegri, a ponosi Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • omagiu — OMÁGIU, omagii, s.n. 1. (În evul mediu) Ceremonie care cuprindea jurământul de credinţă şi de supunere al unui vasal faţă de suzeranul său. 2. Manifestare (prin cuvinte, gesturi etc.) a credinţei, respectului, admiraţiei sau recunoştinţei faţă de …   Dicționar Român

  • pohfăli — POHFĂLÍ vb. v. cinsti, cânta, elogia, glori fica, lăuda, mări, omagia, preamări, preaslăvi, proslăvi, slăvi, venera. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”