- olăceşte
- OLĂCÉŞTE adv. (reg.) Ca olacul; p. ext. iute, grabnic. – Din olac + suf. -eşte.Trimis de gall, 29.05.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
olac — OLÁC, (1) olaci, s.m., (2) olace, s.n. (înv.) 1. s.m. Curier special (călare) care ducea veşti sau corespondenţă în ţară şi peste hotare; sol, ştafetă, mesager. ♢ Lipcan de olac = curier poştal călare. 2. s.n. Serviciu de transport pentru… … Dicționar Român