- olăcăi
- OLĂCĂÍ vb. IV v. olecăi.Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
olecăi — OLECĂÍ, olécăi, vb. IV. refl. (înv. şi reg.) A se văita, a se văicări, a se tângui. [prez. ind. şi: olecăiesc. – var.: olăcăí, olicăí vb. IV] – Din oleo. Trimis de oprocopiuc, 30.04.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român