olãcár — s. m., pl. olãcári … Romanian orthography
olac — OLÁC, (1) olaci, s.m., (2) olace, s.n. (înv.) 1. s.m. Curier special (călare) care ducea veşti sau corespondenţă în ţară şi peste hotare; sol, ştafetă, mesager. ♢ Lipcan de olac = curier poştal călare. 2. s.n. Serviciu de transport pentru… … Dicționar Român
curier — CURIÉR, Ă, (1) curieri, e, s.m. şi f., (2) s.n., (3) curiere, s.n. 1. s.m. şi f. Factor poştal. ♦ Persoană (în serviciul unei instituţii) însărcinată să ducă la destinaţie corespondenţă, mesaje etc. ♦ Ştafetă. 2. s.n. (înv.) Corespondenţă care se … Dicționar Român
olăcărie — OLĂCĂRÍE, olăcării, s.f. (reg.) Oraţie de nuntă; conăcărie. – Din olăcar + suf. ie. Trimis de gall, 29.05.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
rupe — RÚPE, rup, vb. III. 1. tranz. A distruge continuitatea unui material solid sub acţiunea unor solicitări mecanice; a despărţi (intenţionat) un obiect în două sau în mai multe bucăţi. ♢ expr. A rupe (sau refl.) a i se rupe (cuiva) inima (sau… … Dicționar Român
ştafetă — ŞTAFÉTĂ, ştafete, s.f. 1. (înv.) Curier special care ducea scrisori sau mesaje urgente; ştafetar. 2. Scrisoare, mesaj urgent dus de un curier special: p. ext. veste, ştire. ♢ expr. fam. A umbla cu ştafeta sau a duce ştafeta = a purta vorba, a… … Dicționar Român