recreativ — RECREATÍV, Ă, recreativi, e, adj. Care recreează1, care odihneşte; recreator. [pr.: cre a ] – Din fr. récréatif. Trimis de IoanSoleriu, 02.07.2004. Sursa: DEX 98 RECREATÍV adj. 1. (fig.) deconectant, relaxant. (Momente recreativ.) 2. odihnitor … Dicționar Român
relaxant — RELAXÁNT, Ă, relaxanţi, te, adj., s.n. (Substanţă, medicament, factor etc.) Care relaxează, destinde. – Relaxa + suf. ant. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RELAXÁNT adj. odihnitor, reconfortant, recreativ, (rar) recreator. (Un… … Dicționar Român
dulce — DÚLCE, (A) dulci, adj., (B 2) dulciuri, s.n., (B 1) s.n. a. adj. I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului. ♦ Care a fost îndulcit (cu miere, cu zahăr etc.). 2. (Despre lapte) Proaspăt; nefermentat. ♦ (Despre brânzeturi) Care nu a… … Dicționar Român
liniştitor — LINIŞTITÓR, OÁRE, liniştitori, oare, adj. Care linişteşte, care calmează. – Linişti + suf. tor. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Liniştitor ≠ tulburător Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime LINIŞTITÓR adj. 1. v. calmant. 2 … Dicționar Român
oază — OÁZĂ, oaze, s.f. 1. Loc cu izvoare de apă şi cu vegetaţie bogată în mijlocul unui pustiu nisipos. ♦ fig. Tot ceea ce oferă destindere, repaus. 2. Loc neacoperit cu gheaţă în zona interioară a Antarcticii. – Din germ. Oase, it. oasi, fr. oasis.… … Dicționar Român
odihni — ODIHNÍ, odihnesc, vb. IV. 1. refl. şi (rar) intranz. A întrerupe temporar o activitate pentru a şi recâştiga energia, pentru a se reface; a se afla, a fi în repaus. ♢ loc. adv. Pe odihnit(e) = a) după un interval de odihnă, fără oboseală; fără… … Dicționar Român
recreator — RECREATÓR, OÁRE, recreatori, oare, adj. Recreativ. [pr.: cre a ] – Recrea1 + suf. tor. Trimis de IoanSoleriu, 02.07.2004. Sursa: DEX 98 RECREATÓR adj. v. odihnitor, reconfortant, recreativ, relaxant. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
repauzant — REPAUZÁNT, Ă adj. (rar) odihnitor, liniştitor. (< fr. repausant) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
temperant — temperánt adj. m., pl. temperánţi; f. sg. temperántă, pl. temperánte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic TEMPERÁN//T1 temperanttă (temperantţi, temperantte) rar 1) Care temperează. 2) (despre medicamente) Care are… … Dicționar Român
tihnit — TIHNÍT, Ă, tihniţi, te, adj. (Despre viaţa cuiva; adesea adverbial) Liniştit, lipsit de griji. ♦ Paşnic, odihnitor. [var.: (pop.) ticnít, ă adj.] – v. tihni. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TIHNÍT adj. 1. v. liniştit … Dicționar Român
