- obturaţie
- OBTURÁŢIE, obturaţii, s.f. Obturare. ♦ (med.) Închidere, astupare a unui orificiu sau a unei cavităţi. ♢ Obturaţie dentară = astuparea terapeutică a cavităţii unui dinte cariat. – Din fr. obturation.Trimis de oprocopiuc, 06.05.2004. Sursa: DEX '98OBTURÁŢIE s. astupare, astupat, închidere, înfundare, obturare. (obturaţie unei conducte.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeobturáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. obturáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art, obturáţiei; pl. obturáţii, art. obturáţiile (sil. -ţi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOBTURÁŢI//E obturaţiei f. 1) v. A OBTURA. 2) med. Astupare a unui orificiu. obturaţie dentară. /<fr. obturationTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXOBTURÁŢIE s.f. Obturare. ♦ (med.) Astupare a unui orificiu sau a unei cavităţi. ♢ Obturaţie dentară = astuparea terapeutică a cavităţii unui dinte cariat. [gen. -iei, var. obturaţiune s.f. / cf. fr. obturation, lat. obturatio].Trimis de LauraGellner, 25.06.2005. Sursa: DNOBTURÁŢIE s. f. obturare. ♢ (med.) astupare a unui orificiu, a unei cavităţi. o obturaţie dentară = astuparea terapeutică a cavităţii unui dintre cariat. (< fr. obturation, lat. obturatio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.