astupa

astupa
ASTUPÁ, astúp, vb. I. tranz. A închide, a acoperi, a înfunda o gaură, o deschizătură etc., a face să nu se mai vadă (acoperind). ♢ expr. (fam.) A astupa găuri = a reuşi să realizeze unele lucruri strict necesare; a plăti (din) datorii. A-şi astupa urechile = a nu voi să audă, să cunoască ceva. A-i astupa cuiva ochii = a nu lăsa pe cineva să vadă realitatea. ♦ A face să nu se mai audă ceva. ♦ A şterge, a face să dispară o urmă. – Din lat. *asstuppare.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

A astupa ≠ a destupa
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ASTUPÁ vb. 1. v. obtura. 2. a (se) acoperi, a (se) închide. (astupa o deschizătură.) 3. (med.) v. obtura. 4. v. bloca. 5. a umple. (astupa o gaură, un şanţ.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ASTUPÁ vb. v. constipa.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

astupá vb. (sil. mf. -stu-), ind. prez. 1 sg. astúp, 3 sg. şi pl. astúpă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ASTUPÁ astúp tranz. 1) (găuri, crăpături, adâncituri etc.) A face să nu se vadă (acoperind cu ceva sau aplicând ceva). 2) (uşi, ferestre, vase) A face să nu mai aibă deschizătură. ♢ A-şi astupa urechile a nu vrea să audă ceva. astupa cuiva gura a face pe cineva să tacă. astupa cuiva ochii a nu lăsa pe cineva să vadă realitatea. 3) (zgomote, melodii, sunete etc.) A face să nu se audă, depăşind în intensitate; a acoperi. 4) fig. (urme) A face să dispară. /<lat. asstuppare
Trimis de siveco, 01.12.2007. Sursa: NODEX

A SE ASTUPÁ se astúpă intranz. (despre şanţuri, conducte etc.) A se închide prin depuneri (de noroi, de nisip etc.); a se înfunda. /<lat. asstuppare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

astupá (astúp, astupát), vb. – 1. A acoperi. – 2. A închide, a înfunda, a bloca. – 3. A acoperi, a ascunde, a îngropa. – Mr. astup, astupare, megl. (a)stup, hăstup. lat. *adstuppāre, de la stuppa (Philippide, Principii, 99; Creţu 372; Puşcariu 154; REW 8333; DAR); cf. it. stoppare, fr. étouper, v. sp. estopar (› sp. estropajo). Este posibil să se fi întîlnit cu lat. *extuphāre (› fr. étuver). cf. destupa. – Der. astupătoare, s.f. (dop; capac); astupător, adj. (care obturează); astupătură, s.f. (obturaţie); astupuş, s.n. (dop).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • astupá — vb. (sil. mf. stu ), ind. prez. 1 sg. astúp, 3 sg. şi pl. astúpã …   Romanian orthography

  • bura — BURÁ1, pers. 3 burează, vb. I. intranz. A ploua mărunt şi des; a burniţa, a ţârâi. – Din bură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BURÁ2, burez, vb. I. tranz. 1. A astupa cu un material de buraj (argilă, nisip etc.) spaţiul gol,… …   Dicționar Român

  • oblitera — OBLITERÁ, obliterez, vb. I. 1. refl. şi tranz. (livr.; despre inscripţii, manuscrise etc.) A (se) şterge treptat, a deveni sau a face să devină neciteţ. 2. tranz. A anula o marcă poştală sau un timbru prin aplicarea unei ştampile. 3. tranz.… …   Dicționar Român

  • plomba — PLOMBÁ, plombez, vb. I. tranz. 1. A trata şi a astupa o carie dentară cu o plombă, a pune o plombă. 2. A construi un imobil între două clădiri între care urmează să se încadreze. 3. A astupa gropile dintr o îmbrăcăminte rutieră cu agregate… …   Dicționar Român

  • astupătoare — ASTUPĂTOÁRE, astupători, s.f. Obiect cu care se astupă ceva. – Astupa + suf. ătoare. Trimis de cata, 07.02.2004. Sursa: DEX 98  astupătoáre s. f. (sil. mf. stu ), g. d. art. astupătórii; pl. astupătóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • capsulă — CAPSÚLĂ, capsule, s.f. 1. Tip de fruct uscat, uneori divizat în mai multe loji şi având numeroase seminţe, care, la maturitate, se deschide de la sine, punând seminţele în libertate; măciucă (3), măciulie (2). 2. înveliş al unor organe şi… …   Dicționar Român

  • obtura — OBTURÁ, obturez, vb. I. tranz. A astupa (temporar), a înfunda, a închide (o deschizătură, un tub, un vas, o arteră sangvină etc.). – Din fr. obturer. Trimis de oprocopiuc, 05.05.2004. Sursa: DEX 98  OBTURÁ vb. a (se) astupa, a (se) închide, a… …   Dicționar Român

  • înfunda — ÎNFUNDÁ, înfúnd, vb. I. 1. tranz. A pune fund la un butoi, la o putină etc. ♦ A astupa complet un orificiu, o deschizătură. ♢ expr. A i înfunda (cuiva) gura = a obliga (pe cineva) să tacă. ♦ fig. A înăbuşi un sunet, un zgomot. ♢ loc. adv. Pe… …   Dicționar Român

  • calafat — CALAFÁT s.n. Câlţi sau cârpe destrămate îmbibate cu catran, cu care se astupă crăpăturile la bordajele şi la punţile de lemn ale navelor. – Din tc. kalafat. Trimis de viorelgrosu, 29.01.2003. Sursa: DEX 98  CALAFÁT s. v. chingă, stinghie. Trimis …   Dicționar Român

  • cep — CEP, cepuri, s.n. 1. Dop de lemn, de formă tronconică, cu care se astupă gaura butoiului. ♦ Canea. ♦ Gaură de umplere sau de scurgere a lichidului dintr un butoi care se închide cu un cep (1) sau cu o canea. ♢ expr. A da cep (unei buţi, unui… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”