- obraznic
- OBRÁZNIC, -Ă, obraznici, -ce, adj. (Adesea substantivat) Lipsit de respect, de ruşine; neruşinat, impertinent, insolent, arogant; (cu sens atenuat) neascultător, neastâmpărat. – Obraz + suf. -nic.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Obraznic ≠ ascultător, cuminte, cuviincios, respectuos, politicosTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeOBRÁZNIC adj. v. ruşinos, sfiicios, sfios, timid.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeOBRÁZNIC adj., s. 1. adj. arogant, impertinent, insolent, ireverenţios, îndrăzneţ, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, neruşinat, semeţ, sfidător, sfruntat, trufaş, ţanţoş, (livr.) prezumţios, (rar) neînfrânat, (fam.) tupeist, (pop. şi fam.) ţâfnos, (înv. şi reg.) ruşinat, (Transilv.) şulhetic, (înv.) neruşinos, (fam. fig.) botos. (Un om obraznic.) 2. s. v. obrăznicătură.Trimis de siveco, 30.01.2009. Sursa: Sinonimeobráznic adj. m. (sil. -braz-), pl. obráznici; f. sg. obráznică, pl. obrázniceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOBRÁZNI//C obrazniccă (obraznicci, obraznicce) 1) şi substantival Care nu are ruşine; neruşinat; imper-tinent; neobrăzat. ♢ obrazniccul mănâncă praz-nicul se spune despre o persoană care obţine ceva datorită impertinenţei sale. 2) Care este neastâmpărat; neascultător. Copil obraznic. [Sil. -braz-] /obraz + suf. obraznicnic.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.