arogant — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. mos I, Mc. arogantncie; lm M. arogantnci {{/stl 8}}{{stl 7}} człowiek zachowujący się w sposób arogancki, odznaczający się arogancją; zuchwalec, impertynent {{/stl 7}} … Langenscheidt Polski wyjaśnień
arogánt — adj. m., pl. arogánţi; f. sg. arogántã, pl. arogánte … Romanian orthography
arogant — m IV, DB. a, Ms. arogantncie; lm M. arogantnci, DB. ów «człowiek zachowujący się arogancko, traktujący innych z arogancją; zuchwalec, impertynent» … Słownik języka polskiego
Spacehog — Infobox musical artist Name = Spacehog Img capt = Img size = 200x202px Landscape = Background = group or band Alias = Origin = Leeds, England Genre = Glam rock, Alternative rock Years active = 1994–2002, 2008 present Label = Elektra, Sire,… … Wikipedia
botos — BOTÓS, OÁSĂ, botoşi, oase, adj. (Despre oameni) 1. Cu gura mare, în formă de bot (1). 2. fig. Bosumflat, supărat. 3. fig. (fam.) Obraznic, arogant. – Bot + suf. os. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 Botos ≠ voios zâmbăreţ Trimis de… … Dicționar Român
cioclovină — CIOCLOVÍNĂ, cioclovine, s.f. (pop.) Termen de dispreţ dat unui om arogant, parvenit. – et. nec. cf. c i o c o i1. Trimis de hai, 16.05.2004. Sursa: DEX 98 cioclovínă s. f. (sil. clo ), g. d. art. cioclovínei; pl. cioclovíne … Dicționar Român
obraznic — OBRÁZNIC, Ă, obraznici, ce, adj. (Adesea substantivat) Lipsit de respect, de ruşine; neruşinat, impertinent, insolent, arogant; (cu sens atenuat) neascultător, neastâmpărat. – Obraz + suf. nic. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
prezumţios — PREZUMŢIÓS, OÁSĂ, prezumţioşi, oase, adj. (livr.) Care are o încredere exagerată în calităţile, în forţele proprii (şi dispreţuieşte ajutorul şi experienţa altora); încrezut, înfumurat. [pr.: ţi os] – Din fr. présomptueux, lat. praesumptuosus… … Dicționar Român
proterv — PROTÉRV, Ă adj. (Liv.) Arogant şi insolent în mod sfidător. [cf. it. protervo, lat. protervus]. Trimis de LauraGellner, 06.08.2005. Sursa: DN PROTÉRV, Ă adj. arogant şi insolent în mod sfidător. (< it. protervo, lat. protervus) … Dicționar Român
semeţi — SEMEŢÍ, semeţésc, vb. IV. refl. 1. A se făli, a se mândri, a se îngâmfa, a şi da importanţă; a deveni trufaş, arogant. 2. A prinde curaj, a îndrăzni; a căpăta încredere. [var.: (reg.) sumeţí vb. IV] – Din semeţ. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007 … Dicționar Român
