neobosit — NEOBOSÍT, Ă, neobosiţi, te, adj. 1. Care nu simte oboseală, care nu oboseşte (niciodată); infatigabil; p. ext. care este în continuă mişcare, în continuă activitate, foarte harnic, foarte activ. 2. (Despre activităţi, eforturi etc.) Care nu se… … Dicționar Român
stâng — STÂNG, Ă, stângi, adj. 1. (Despre părţi sau organe ale corpului) Aşezat în partea corpului în care se află inima. ♦ (Substantivat) a) (La m. sg. art.) Piciorul stâng (1). b) (La f. sg. art.) Mâna stângă (1). 2. Care se află de partea sau în… … Dicționar Român
surmenat — SURMENÁT, Ă, surmenaţi, te, adj. (Despre oameni) Obosit peste măsură; istovit, extenuat. – v. surmena. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SURMENÁ//T surmenattă (surmenatţi, surmenatte) Care este obosit peste măsură; istovit; extenuat;… … Dicționar Român
cearcăn — CEÁRCĂN, cearcăne, s.n. 1. Cerc vânăt în jurul ochilor la un om obosit sau bolnav. 2. Cerc de vapori vizibil uneori în jurul soarelui sau al lunii; halo. – Refăcut din *cearcene (pl. lui *cearcen < lat. circinus). Trimis de valeriu, 03.03.2003 … Dicționar Român
ciolan — CIOLÁN, ciolane, s.n. 1. Os (mare) de animal (tăiat, cu sau fără carne pe el) sau (fam.) os de om. ♦ expr. A da (cuiva) un ciolan de ros = a da (cuiva) posibilitatea de a obţine avantaje sau profituri materiale. A umbla după ciolan = a umbla după … Dicționar Român
dinţărit — DINŢĂRÍT s.n. (Glumeţ) Bir pe care urma să l plătească cineva celui pe care l a ospătat, pentru osteneala acestuia de a mesteca cu dinţii. – Dinte + suf. ărit (după tc. diş parasi bani de dinţi ). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
dormi — DORMÍ, dorm, vb. IV. intranz. 1. A se afla în stare de somn, a fi adormit. ♢ expr. A dormi de a n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) a fi încet la treabă, a se mişca cu greutate. ♦ fig. A fi absent la ceea ce … Dicționar Român
extenuat — EXTENUÁT, Ă, extenuaţi, te, adj. Extrem de obosit; istovit, epuizat, sleit2, sfârşit2. [pr.: nu at] – v. extenua. Trimis de ana zecheru, 20.05.2008. Sursa: DEX 98 EXTENUÁT adj. epuizat, frânt, istovit, prăpădit, rupt, secat, secătuit, sfârşit,… … Dicționar Român
obosi — OBOSÍ, obosesc, vb. IV. intranz. şi refl. A pierde puterile (fizice sau intelectuale) în urma unui efort îndelungat; a osteni. ♢ tranz. M au obosit drumurile. ♦ refl. A depune eforturi (intense) pentru a face ceva. – Din bg. oboseja, scr. obositi … Dicționar Român
osteneală — OSTENEÁLĂ, osteneli, s.f. (înv. şi pop.) 1. Starea celui ostenit; oboseală; istovire, extenuare. ♢ expr. (A fi) rupt (sau frânt) de osteneală = (a fi) peste măsură de obosit, de istovit. 2. Muncă grea, obositoare, extenuantă; efort, trudă,… … Dicționar Român