- obicinuit
- OBICINUÍT, -Ă adj. v. obişnuit.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
obicinuit
Look at other dictionaries:
obicei — OBICÉI, obiceiuri, s.n. 1. Deprindere individuală câştigată prin repetarea frecventă a aceleiaşi acţiuni; fel particular de a se purta sau de a face ceva; obişnuinţă, învăţ. ♢ loc. adv. De obicei = de regulă, în mod obişnuit, în genere. ♢ loc. vb … Dicționar Român
obişnuit — OBIŞNUÍT, Ă, obişnuiţi, te, adj. 1. Care a devenit obicei, care a intrat în obişnuinţa cuiva, caracteristic cuiva. 2. Care se face, se întâmplă, sau se întâlneşte în mod regulat; care se foloseşte adesea; curent. ♦ (Substantivat) Persoană… … Dicționar Român
