nărăvie

nărăvie
NĂRĂVÍE, nărăvii, s.f. (reg.) Nărav (1). – Nărav + suf. -ie.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NĂRĂVÍE s. v. cusur, dar, defect, meteahnă, nărav, patimă, viciu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

nărăvíe s. f., art. nărăvía, g.-d. art. nărăvíei; pl. nărăvíi, art. nărăvíile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • nărav — NĂRÁV, năravuri, s.n. 1. Obicei, deprindere rea; cusur, viciu, nărăveală, nărăvie. ♢ expr. A (se) învăţa cu nărav = a (se) obişnui să ceară, să pretindă ceva ca pe un drept al său. 2. (înv. şi pop.) Deprindere, obicei; fel de a fi, comportare. ♦… …   Dicționar Român

  • patimă — PÁTIMĂ, patimi, s.f. 1. Sentiment puternic şi violent care copleşeşte pe om, întunecându i adesea dreapta judecată; p. ext. pasiune, iubire excesivă pentru ceva, pornire nestăpânită; suferinţă morală. ♦ Părtinire, parţialitate; duşmănie, ură. ♢… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”