- nojiţă
- NOJÍŢĂ, nojiţe, s.f. 1. Cureluşă sau şiret cu care se leagă opincile de picior. 2. (reg.) Fiecare dintre găurile opincii, prin care se petrece nojiţa (1). [var.: năjíţă s.f.] – Din bg. nojiţă.Trimis de ana_zecheru, 09.06.2004. Sursa: DEX '98NOJÍŢĂ s. (reg.) curea, nojeală, târsână. (nojiţă pentru legat opincile.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimenojíţă s. f., g.-d. art. nojíţei; pl. nojíţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNOJÍŢ//Ă nojiţăe f. 1) Cureluşă sau şiret cu care se leagă opincile. 2) Fiecare dintre găurile opincii prin care trece cureluşa sau şiretul respectiv. /<bulg. nojiţaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXnojíţă, nojíţe, s.f. (pop.; mai ales la pl.) 1. cureluşă sau şiret din piele, din păr de animale, din sfoară, din lână cu care se leagă opincile; târsână, nojeală. 2. (reg. deprec.) cal slab şi prăpădit. 3. (reg.) legătoare subţire şi îngustă; sfoară; cureluşă care leagă porţile îmblăciului. 4. (reg.) găurile de pe marginea opincii, prin care trec nojiţele; găurile din urechile oilor. 5. (reg.) plantă medicinală cu frunze ca ale liliacului şi cu flori albastre.Trimis de blaurb, 18.04.2008. Sursa: DARnojíţă (nojíţe), s.f. – 1. Şiret pentru legat opincile. – 2. (Mold.) Capsă, gaură la opinci. – Mr. nujiţă, megl. nujoaţă, najoaţa. bg., sb., cr. nožica (Cihac, II, 217; Tiktin; Pascu, II, 202); sensul primitiv din sl. este cel de dim. al lui noga "picior", dar pare că s-a confundat cu sl., bg., sb. žica "şiret" (cf. jiţă); în aşa fel încît sb. nožica "picioruş" a ajuns să însemne în rom. "şiret". – Der. noaje, s.f. (coardă, legătură; bandă), înv., probabil formaţie regresivă din nojiţă (Iordan, Dift., 286). Oajdă, s.f. (înv. şi Trans., coardă), cu der. înhojda, vb. (Trans., a lega), pare să aparţină la aceeaşi familie. ngr. νουζίτσα trebuie să provină din sl. (Meyer, Neugr. St., II, 47).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.