deloc — DELÓC adv. Nicidecum. – De4 + loc. Trimis de LauraGellner, 31.10.2008. Sursa: DEX 98 DELÓC adv. defel, nicicum, nicidecum, (înv. şi pop.) necum, nicicât, nimic, (pop. şi fam.) ioc, (reg.) hici, nic … Dicționar Român
defel — DEFÉL adv. Deloc, nicidecum. – De4 + fel. Trimis de dante, 04.04.2009. Sursa: DEX 98 DEFÉL adv. v. deloc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime defél (deloc) adv. Trimis de siveco, 05.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
nicicacum — NICICACÚM adv. (reg.) Nicidecum. – Nici + ca + cum. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NICICACÚM adv. v. defel, deloc, nicicum, nicidecum. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime nicicacúm adv. (sil. nici ) … Dicționar Român
nicicum — NICICÚM adv. (pop.) Nicidecum. – Nici + cum. Trimis de ana zecheru, 22.06.2008. Sursa: DEX 98 NICICÚM adv. v. deloc. Trimis de siveco, 14.12.2008. Sursa: Sinonime nicicúm (deloc) adv. (sil. nici ) … Dicționar Român
nicidecât — adv. (reg.) Nicidecum. – Nici + de + cât. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NICIDECÂT adv. v. defel, deloc, nicicum, nicidecum. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime nicidecât (deloc) adv. (sil. nici ) … Dicționar Român
nimic — NIMÍC, (I) pron. neg., adv., (II) nimicuri, s.n. I. 1. pron. neg. Nici un lucru; spec. nici un cuvânt, nici un sunet, nici un zgomot; nici un lucru rău, defavorabil, primejdios. ♢ loc. adj. De nimic = a) care este fără nici o valoare, fără… … Dicționar Român
Moldova–Romania relations — Moldovan Romanian relations Moldova … Wikipedia
amin — AMÍN interj., s.n. 1. interj. (În texte religioase sau în practica bisericii creştine, folosit ca formulă de încheiere) Adevărat! aşa să fie! ♦ fam. Adio! S a terminat! 2. s.n. (În expr.) Cât(u i) aminul sau până (ori nici) la amin = niciodată,… … Dicționar Român
ba — adv. 1. (Exprimă opoziţia faţă de ideea din propoziţia negativă sau negativ interogativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului) N am timp acum de tine! – Ba ai! Nu mi ai văzut ochelarii? – Ba i am văzut pe birou. ♢ (Întărind pe nu) Mă duc la … Dicționar Român
chip — CHIP, chipuri, s.n., adv. 1. s.n. 1. Faţă, obraz, figură. Un chip oval. ♦ Expresie a feţei; fizionomie. Un chip trist. 2. Înfăţişarea sau aspectul unei fiinţe. Avea chip omenesc. ♢ loc. adv. În chip de... = cu înfăţişare de..., asemenea cu... ♦… … Dicționar Român