imediat — IMEDIÁT adv., IMEDIÁT, Ă, imediaţi, te, adj. 1. adv. Fără întârziere, numaidecât, îndată, acum, acuşi, acuşica. 2. adj. Care urmează să se producă fără întârziere; care este de primă necesitate sau urgenţă; care se află la o distanţă foarte mică… … Dicționar Român
curând — CURẤND adv. 1. (Temporal) Peste puţin timp; îndată, imediat, numaidecât. ♢ În curând = în scurt timp, nu peste mult timp. Pe curând = în scurtă vreme, la scurt interval de timp (în raport cu prezentul). De curând = cu puţin timp înainte, nu… … Dicționar Român
degrabă — DEGRÁBĂ adv. 1. La repezeală, repede, iute. 2. De timpuriu, curând, devreme. ♢ expr. Mai degrabă = mai uşor, mai curând. – De4 + grabă. Trimis de dante, 14.07.2004. Sursa: DEX 98 DEGRÁBĂ adv. v. curând, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute,… … Dicționar Român
mintenaş — MINTENÁŞ adv. (reg.) Îndată, imediat, numaidecât; în grabă, repede; minten. – Minten + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MINTENÁŞ adv. v. curând, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute, îndată, neîntârziat, numaidecât,… … Dicționar Român
momentan — MOMENTÁN, Ă, momentani, e, adj. 1. Care durează un moment sau puţin timp; temporar, trecător. ♦ (gram.; despre verbe şi timpuri verbale) Care exprimă acţiuni de durată scurtă. 2. Care este din momentul de faţă; actual. ♦ (Adverbial) Numaidecât;… … Dicționar Român
neapestit — NEAPESTÍT adj. v. neîntârziat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
nepristan — NEPRISTÁN adv. v. continuu, curând, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute, înconti nuu, îndată, întruna, mereu, morţiş, musai, neapărat, necontenit, necurmat, negreşit, neîncetat, neîntârziat, neîntre rupt, neobosit, neostenit, numaidecât,… … Dicționar Român
numai — NÚMAI adv. 1. (Indică restricţia sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt… … Dicționar Român
peşin — PEŞÍN adv. 1. (pop. şi fam.; de obicei în legătură cu verbe ca a da , a plăti ) În numerar, cu plata pe loc. ♢ (Adjectival) Bani peşin. 2. (înv.) Îndată, imediat, numaidecât. [var.: (înv.) peşím adv.] – Din tc. peşin … Dicționar Român
pierde — PIÉRDE, pierd, vb. III. I. 1. tranz. A nu mai şti unde se află, unde a pus, unde a rătăcit (un bun material). ♢ expr. A( şi) pierde şirul = a se încurca, a se zăpăci; a nu mai avea continuitate (în vorbire, scris, gândire). 2. tranz. A nu mai… … Dicționar Român
