nechemat

nechemat
NECHEMÁT, -Ă, nechemaţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. Care nu a fost chemat, poftit, invitat (undeva); care nu este dorit (undeva). 2. adj., s.m. şi f. (Cel) care nu este indicat, îndreptăţit (să spună sau să facă ceva); nepriceput, incompetent, ignorant. – Ne- + chemat.
Trimis de cornel, 08.06.2004. Sursa: DEX '98

Nechemat ≠ chemat
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

NECHEMÁT adj., s. 1. adj. neinvitat, nepoftit. (O persoană nechemat.) 2. adj., s. v. incapabil.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

nechemát adj. m., s. m., pl. nechemáţi; f. sg. nechemátă, pl. nechemáte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • nechemát — adj. m., s. m., pl. nechemáţi; f. sg. nechemátã, pl. nechemáte …   Romanian orthography

  • amesteca — AMESTECÁ, améstec, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) face un amestec (1). ♦ tranz. A provoca dezordine, a încurca diverse lucruri între ele. 2. refl. (Despre grupuri de fiinţe deosebite) A pătrunde unele printre altele; a se pierde, a dispărea în …   Dicționar Român

  • ageamiu — AGEAMÍU, ÍE, ageamii, adj., s.m. şi f. (fam.) Începător, novice, profan; (om) care nu se pricepe. – Din tc. acemi. Trimis de ana zecheru, 07.10.2008. Sursa: DEX 98  AGEAMÍU adj., s. v. ignorant, incapabil, incompetent, necapabil, nechemat,… …   Dicționar Român

  • chema — CHEMÁ, chem, vb. I. I. tranz. 1. A spune, a striga, a comunica cuiva să vină aproape sau într un anumit loc. 2. A pofti, a îndemna (în mod oficial) pe cineva să participe la o acţiune, la un fapt; a solicita, a apela la... ♦ (Poetic) A evoca. 3.… …   Dicționar Român

  • chemat — CHEMÁT, Ă, chemaţi, te, adj. Care posedă însuşirile, mijloacele, vocaţia necesară pentru a face ceva. – v. chema. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Chemat ≠ nechemat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  CHEMÁT adj.… …   Dicționar Român

  • incapabil — INCAPÁBIL, Ă, incapabili, e, adj. (Adesea substantivat) Care nu este capabil să facă ceva; p. ext. nepriceput. ♦ Lipsit de capacitatea legală de a se bucura de anumite drepturi. – Din fr. incapable. Trimis de valeriu, 16.03.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • mira — MIRÁ2, mirez, vb. I. refl. (Franţuzism înv.) A se privi în sau ca într o oglindă; a se oglindi. – Din fr. mirer. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  MIRÁ1, mir, vb. I. 1. refl. şi tranz. A fi surprins ori nedumerit sau a surprinde …   Dicționar Român

  • moţ — MOŢ1, moţuri, s.n. 1. Şuviţă de păr (mai lung şi mai des) din frunte sau din creştetul capului (la oameni şi la animale). ♢ expr. (fam.) (A fi) cu moţ (în frunte) sau mai cu moţ = (a se socoti) cu vază, mai deosebit, mai iscusit, mai grozav. A… …   Dicționar Român

  • necapabil — ≠ capabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  NECAPÁBIL adj., s. 1. adj. incapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog, (rar) impotent, (pop.) becisnic, nemernic, nevoiaş, nevolnic, (înv. şi reg.) sec, ticălos, (prin Munt. şi Olt.)… …   Dicționar Român

  • neinvitat — NEINVITÁT adj. v. nechemat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”