neajutorát — adj. m. (sil. ne a ), pl. neajutoráţi; f. sg. neajutorátã, pl. neajutoráte … Romanian orthography
ajutor — AJUTÓR, OÁRE, ajutori, oare, s.m. şi f., s.n. 1. s.m. şi f. Persoană care ajută pe alta într o activitate oarecare (secundând o şi subordonându i se). 2. s.n. Sprijin, participare la efortul cuiva; îndrumare (în împrejurări dificile); asistenţă… … Dicționar Român
hierochuntica — MẤNĂ, mâini, s.f. I. 1. Fiecare din cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebraţului, care se termină cu cele cinci degete. ♢ loc. adj. De mână = a) făcut cu… … Dicționar Român
inabil — INABÍL, Ă, inabili, e, adj. (livr.) Neîndemânatic, stângaci; neabil. – Din fr. inhabile, lat. inhabilis. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Inabil ≠ abil, îndemânatic Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime INABÍL adj … Dicționar Român
natantol — NATANTÓL, OÁLĂ, natantoli, oale, adj. (reg.; adesea substantivat) Prostănac, nătâng, neghiob, neîndemânatic. [var.: nătăntól, oálă adj.] – et. nec. Trimis de cornel, 04.06.2004. Sursa: DEX 98 NATANTÓL adj. v. neajutorat, neîndemânatic,… … Dicționar Român
neajutat — NEAJUTÁT adj. v. neajutorat, neîndemânatic, nepriceput, stângaci. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
nebleznic — NEBLÉZNIC adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime nebléznic, ă, adj. (reg.) 1. prost, bleg, nătâng; neajutorat, neîndemânatic. 2 … Dicționar Român
nevoie — NEVÓIE, nevoi, s.f. 1. Ceea ce se cere, se impune să se facă; trebuinţă, necesitate, cerinţă; spec. chestiune, situaţie, afacere a cărei rezolvare are caracter urgent, presant. ♢ loc. adj. şi adv. (Astăzi rar) De nevoie = (strict) necesar,… … Dicționar Român
nevolnic — NEVÓLNIC, Ă, nevolnici, ce, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (pop.) (Om) care este lipsit de putere fizică, de forţă; (om) slab, neputincios; p. ext. (om) incapabil, neajutorat. 2. s.m. şi f … Dicționar Român
neîndemânatic — NEÎNDEMÂNÁTIC, Ă, neîndemânatici, ce, adj. (Adesea adverbial) Care nu are îndemânare, abilitate, pricepere, siguranţă; nepriceput; care trădează lipsă de îndemânare, de pricepere sau de siguranţă; stângaci. – Ne + îndemânatic. Trimis de… … Dicționar Român
