neajuns

neajuns
NEAJÚNS, neajunsuri, s.n. 1. Greutate, dificultate, neplăcere, necaz. 2. Lipsă, scădere; defect, cusur; dezavantaj. [pr.: ne-a-] – Ne- + ajuns.
Trimis de claudia, 14.04.2008. Sursa: DEX '98

Neajuns ≠ calitate
Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: Antonime

NEAJÚNS adj. v. incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, unic.
Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: Sinonime

NEAJÚNS adj., s. v. calic, necăjit, nevoiaş, sărac, sărman.
Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: Sinonime

NEAJÚNS s. 1. v. dificultate. 2. v. şicană. 3. v. vicisitudine. 4. neplăcere, (livr.) dezagrement. (Acest sistem comportă unele neajunsuri.) 5. v. dezavantaj. 6. v. necaz. 7. v. defect.
Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: Sinonime

neajúns s. n. (sil. ne-a-), pl. neajúnsuri
Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

NEAJÚN//S1 neajunssă (neajunsşi, neajunsse) : neajuns de cap (sau de minte) care nu are judecată sănătoasă; prost. [Sil. ne-a-] /ne- + ajuns
Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: NODEX

NEAJÚNS2 neajunsuri n. 1) Lipsă a unei însuşiri necesare; cusur; meteahnă; defect. 2) Situaţie dificilă; greutate; nevoie; încurcătură. [Sil. ne-a-] /ne- + ajuns
Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • neajúns — s. n. (sil. ne a ), pl. neajúnsuri …   Romanian orthography

  • inconvenient — INCONVENIÉNT, inconveniente, s.n. Neajuns, dezavantaj; dificultate, obstacol, piedică. [pr.: ni ent] – Din fr. inconvénient, lat. inconveniens, ntis. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  INCONVENIÉNT s. 1. v. dificultate. 2. v.… …   Dicționar Român

  • defect — DEFÉCT, Ă, defecţi, te, s.n., adj. 1. s.n. Lipsă, scădere, imperfecţiune materială, fizică sau morală; cusur, meteahnă, neajuns, beteşug, hibă. ♦ Deranjament, stricăciune care împiedică funcţionarea unei maşini, a unui aparat. ♦ Ceea ce nu este… …   Dicționar Român

  • dezagrement — DEZAGREMÉNT, dezagremente, s.n. (livr.) Neplăcere, neajuns. – Din fr. désagrément. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  DEZAGREMÉNT s. v. neajuns, neplăcere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  dezagremént s. n. (sil.… …   Dicționar Român

  • minor — MINÓR, Ă, minori, e. adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu a împlinit încă vârsta la care îşi poate exercita toate drepturile. 2. Lipsit de importanţă, neînsemnat, secundar; p. ext. şters, slab. 3. (muz.; în sintagmele) Mod minor = mod a cărui… …   Dicționar Român

  • neplăcere — NEPLĂCÉRE, (2) neplăceri, s.f. 1. Stare sufletească sau fiziologică produsă de ceva neplăcut; lipsă de plăcere, p. ext. de simpatie pentru ceva sau pentru cineva; silă, dezgust. 2. Necaz, supărare, nemulţumire îndurate de cineva. – Ne + plăcere.… …   Dicționar Român

  • ajunge — AJÚNGE, ajúng, vb. III. I. 1. intranz. A se afla într un loc după parcurgerea unui drum, a atinge capătul unui drum; a sosi. ♢ expr. A ajunge departe = a răzbi prin greutăţi şi a atinge scopul dorit. A (sau a i) ajunge (cuiva) cuţitul la os = a… …   Dicționar Român

  • beteşug — BETEŞÚG, beteşuguri, s.n. 1. (pop.) Infirmitate, invaliditate. ♦ fig. Defect moral; cusur. ♦ fig. Defecţiune. 2. (reg.) Boală. – Din magh. betegség. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98  BETEŞÚG s. v. afecţiune, boală, cusur, defect,… …   Dicționar Român

  • carenţă — CARÉNŢĂ, carenţe, s.f. Lipsă, deficienţă; neglijenţă. – Din fr. carence, lat. carentia. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  CARÉNŢĂ s. v. cusur, defect, deficienţă, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat,… …   Dicționar Român

  • crud — CRUD, Ă, cruzi, de, adj. I. 1. (Despre alimente) Care n a fost (suficient) supus acţiunii focului; nefiert, nefript, necopt (suficient). 2. (Despre fructe) Neajuns la maturitate; verde. ♦ (Despre plante sau părţi ale lor) Care este încă în… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”