măturare — MĂTURÁRE, măturări, s.f. Acţiunea de a mătura; măturat. – v. mătura. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MĂTURÁRE s. v. măturat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime măturáre s. f., g. d. art. măturării; … Dicționar Român
Mohammed al-Duayf — Moroccan literature List of writers Moroccan literature Moroccan Arabic Berber Moroccan authors Novelists Playwrights – Poets Essayists – Histori … Wikipedia
Omri Ziegele — (* 1959 in Rehovot, Israel) ist ein Schweizer Altsaxophonist des Free Jazz. Inhaltsverzeichnis 1 Leben und Wirken 2 Diskographische Hinweise 3 Literatur … Deutsch Wikipedia
MEGARES — numeroplurali apud Plaut. in Persâ, Actu 1. sc. 3. ubi Megaribus in ablativo legitur. Hodieque nomen servat, in ruderibus suis, trecentis circiter quadringentisque casis aegre habitata, a Graecis, non alibi rituum suorum tenacioribus; sed quibus… … Hofmann J. Lexicon universale
VIRGA Aatonis — producens germen emisit florem et eduxit amygdala, miraculô sic Sacerdtium eius confirmante Deô, Numer. c. 17. v. 3. s. in cuius rei memoriam ante testimonium illam reponi voluit, v. 10. Sed et, ut manuae urna, iuxta Arcam adstans, alituram… … Hofmann J. Lexicon universale
mătură — MẮTURĂ, mături, s.f. 1. Obiect de uz casnic în forma unui mănunchi, făcut din tulpinile plantei cu acelaşi nume sau din nuiele, paie etc., cu care se curăţă o suprafaţă. ♢ loc. vb. A da cu mătura = a mătura (1). 2. Numele a două plante erbacee… … Dicționar Român
măturător — MĂTURĂTÓR, OÁRE, măturători, oare, subst. 1. s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu măturatul străzilor. 2. s.f. Vehicul cu tracţiune mecanică, prevăzut cu o mătură mare circulară şi cu o perie în formă de sul lung rotitor, cu care se mătură… … Dicționar Român
măturătură — MĂTURĂTÚRĂ, măturături, s.f. 1. Măturare. 2. (concr.) Gunoi adunat cu mătura. – Mătura + suf. ătură. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MĂTURĂTÚRĂ s. v. măturat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime măturătúră s. f … Dicționar Român
omắt — ( méţi), s.m. – Zăpadă. sl., cf. sl. omesti, ometą a arunca , rus. omet morman , sb. omet măturat (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 210; Conev 37), cf. nămete. – Der. omăta, vb. (a ninge); omătos, adj. (cu zăpadă); omătuţă … Dicționar Român
tohoc — tohóc, tohoáce, s.n. (reg.) resturi de paie, fân, coceni; gunoi măturat la treierat. 2. noroi, murdărie. Trimis de blaurb, 05.03.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român