coş — COŞ1, coşuri, s.n. 1. Obiect de diferite forme, făcut dintr o împletitură de nuiele, de papură, de rafie etc., cu sau fără toarte, care serveşte la transportarea sau la depozitarea unor obiecte; coşarcă. ♢ expr. A arunca (sau a da) la coş = a… … Dicționar Român
ros — ROS, ROÁSĂ, roşi, roase, adj. 1. Distrus (la suprafaţă) prin acţiunea lentă a unui agent exterior; uzat, deteriorat; subţiat, măcinat. ♦ fig. Care a avut mult de a face cu..., care e plictisit de..., care e consumat de... 2. fig. Mâncat, măcinat … Dicționar Român
uium — UIÚM, uiumuri, s.n. Cantitate procentuală de făină sau de grăunţe reţinută la batoză, la moară etc. drept plată în natură pentru măcinat, treierat etc; vamă (1). [pr.: u ium] – Din bg. ujem, scr. ujam. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
bulgur — BULGÚR s.n. (reg.) Grâu măcinat mare, râşnit sau pisat; crupe de grâu. ♦ Mâncare gătită din acest grâu. – Din tc. bulgur. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BULGÚR s. v. crupe. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime bulgúr s … Dicționar Român
farin — FARÍN adj. invar. (Despre zahăr sau alte produse alimentare) Care are aspect de pudră. – Din fr. farine făină . Trimis de cornel, 10.02.2006. Sursa: DEX 98 farín adj. invar. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic FARÍN … Dicționar Român
ipsos — ÍPSOS s.n. Praf alb obţinut prin deshidratarea totală sau parţială a ghipsului măcinat şi încălzit în fierbătoare speciale, folosit ca liant. – Din ngr. ghípsos. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÍPSOS s. v. ghips. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
mertic — MERTÍC, mertice, s.n. 1. Măsură veche pentru cereale, egală cu circa 1 2 ocale. ♦ Cantitate de cereale sau de făină cuprinsă într un mertic (1). 2. (înv.) Plată în natură (sau în bani) care se lua la mori pentru măcinat; p. restr. raţie, porţie… … Dicționar Român
măcina — MĂCINÁ, mácin, vb. I. tranz. 1. A preface boabele de cereale în făină cu ajutorul pietrelor sau al valţurilor morii; a preface diverse boabe sau materiale în pulbere cu ajutorul morii, al râşniţei sau al altor unelte. 2. (Adesea fig.) A fărâmiţa … Dicționar Român
peletizare — PELETIZÁRE, peletizări, s.f. Procedeu de aglomerare mecanică a minereurilor şi a concentratelor (umede şi) foarte fine prin rostogolirea acestora în tambure rotative. – cf. fr. p e l l é t i s a t i o n. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX… … Dicționar Român
piper — PIPÉR, (1, 2) piperi, s.m., (3) s.n. 1. s.m. Plantă tropicală din familia piperaceelor, cu tulpina lungă şi subţire, târâtoare sau agăţătoare, ale cărei fructe, în formă de boabe (negre la maturitate), sunt folosite (ca atare sau pisate) drept… … Dicționar Român
