mertic

mertic
MERTÍC, mertice, s.n. 1. Măsură veche pentru cereale, egală cu circa 1-2 ocale. ♦ Cantitate de cereale sau de făină cuprinsă într-un mertic (1). 2. (înv.) Plată în natură (sau în bani) care se lua la mori pentru măcinat; p. restr. raţie, porţie de mâncare. ♢ expr. A(-şi) lua (sau a da cuiva) merticul = a primi (sau a da) o bătaie. [pl. şi: merticuri] – Din magh. mérték.
Trimis de LauraGellner, 28.05.2004. Sursa: DEX '98

MERTÍC s. v. porţie, raţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mertíc s. n., pl. mertíce/mertícuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MERTÍC mertice n. 1) Vas care servea drept măsură pentru cereale. 2) Unitate veche de măsură a cerealelor egală cu 2,5 kg. 3) Cantitate de cereale care încape într-un vas cu această măsură. 4) înv. Plată în bani sau în natură care se dădea la moară pentru măcinat. 5) Porţie de hrană care se dă cailor sau altor animale pentru un anumit timp; tain. /<ung. mérték
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

mertíc (mertíce), s.n. – 1. Măsură de capacitate pentru solide, cu valoare variabilă, echivalînd între 1 şi 7 litri. – 2. Uium. – 3. Raţie, porţie. Origine neclară. Pare să provină din ngr. μεριτιϰόν, ngr. μερτιϰόν "parte", de unde a trecut în v. sb. mèrtik (sec. XIV, cf. Vasmer, gr., 97), sb., cr., slov. mertuk, mag. mérték. Cuvîntul se explică în ngr. prin μερίδιον "parte", μερίζω "a împărţi". Fără îndoială, se poate explica prin mag. mérték, considerat ca der. din mérni "a măsura" (Cihac, II, 515; Miklosich, Fremdw., 110; Berneker, II, 38; Gáldi, Dict., 94). Der. din ngr. merge mai bine cu sensul al treilea şi cu der. mertici, vb. (a rupe în bucăţi, a bucăţeli).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • mertíc — s. n., pl. mertíce/mertícuri …   Romanian orthography

  • Mirza [2] — Mirza, früheres rumän. Maß für feste Körper = 1/2 Kilé, in der Walachei zu 4 Bannizi = 196,8 Lit., in der Moldau (Mierza, Mertic) zu 10 Dimerli oder Bannizi = 217,55 L.; in Siebenbürgen 2 Kübel = 185,05 L …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • μερτίκι — μερτίκι, τὸ (Μ) μισθός, αποζημίωση. [ΕΤΥΜΟΛ. < *μερτίκ ιον, υποκορ. τού μερτικό. Κατ άλλη άποψη, < ρουμ. mertic] …   Dictionary of Greek

  • căpete — căpéte, căpéţi, s.m. (reg. înv.) vas de lemn sau de tinichea, de o oca , cu care se ia vama la moară; căpăţ, căuş, gâf, mertic. Trimis de blaurb, 29.03.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • căpăţ — s.n. (reg. înv.) măsură de lemn cu care se ia vama la moară; căpete, căuş, gâf, mertic. Trimis de blaurb, 29.03.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • merticaş — merticáş, merticáşi, s.m. (reg.) persoană care beneficiază de un mertic. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • nafaca — NAFACÁ s. v. leafă, remuneraţie, retribuţie, salariu. Trimis de siveco, 27.10.2008. Sursa: Sinonime  nafacá, nafacále, s.f. (înv.) 1. toate mijloacele de subzistenţă (în bani şi în natură) ce i revin unei persoane; porţie, tain, mertic. 2.… …   Dicționar Român

  • otic — OTÍC, otice, s.n. Lopăţică cu care se curăţă de pământ brăzdarul şi cormana plugului. – Din scr. otik. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OTÍC s. (tehn.) (reg.) raz, răzător, răzuitor, răzuş, (prin Transilv. şi Maram.) săpălău,… …   Dicționar Român

  • porţie — PÓRŢIE, porţii, s.f. 1. Cantitate determinată dintr un material, dintr o substanţă, dintr un aliment, destinată a fi utilizată dintr o dată sau într un anumit interval de timp. 2. (Mai ales în forma porţiune) Parte dintr un tot (divizat); bucată …   Dicționar Român

  • tain — TAÍN, tainuri, s.n. 1. Porţie de alimente sau de băutură care se dădea zilnic ienicerilor, ostaşilor pământeni, subalternilor, de către domnitor sau boieri; p. gener. raţie de alimente. ♦ Sumă de bani care se dădea zilnic servitorilor,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”