- otic
- OTÍC, otice, s.n. Lopăţică cu care se curăţă de pământ brăzdarul şi cormana plugului. – Din scr. otik.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98OTÍC s. (tehn.) (reg.) raz, răzător, răzuitor, răzuş, (prin Transilv. şi Maram.) săpălău, (prin sud-vestul Transilv.) spetează. (otic la plug.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeOTÍC s. v. bâtă, ciomag, măciucă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeotíc s. n., pl. otíceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOTÍ//C oticce n. Unealtă de metal cu coadă de lemn, asemănătoare cu o lopăţică, cu ajutorul căreia se curăţă pământul de pe brăzdarul şi cormana plugului. /<sb. otikTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXÓTIC, -Ă adj. Al urechii. [< fr. otique].Trimis de LauraGellner, 01.07.2005. Sursa: DNotíc, otíce, s.n. (pop.) 1. lopăţică de curăţat pământul de pe brăzdar şi cormana plugului. 2. băţ lung, bâtă. 3. mertic. 4. doniţă.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DARotíc (otíce), s.n. – Strămurariţă, curăţitoare pentru plug. – var. oticău. sb., cr. otik, slov. otika (Cihac, II, 234; Candrea 20).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.