- bulgur
- BULGÚR s.n. (reg.) Grâu măcinat mare, râşnit sau pisat; crupe de grâu. ♦ Mâncare gătită din acest grâu. – Din tc. bulgur.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BULGÚR s. v. crupe.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebulgúr s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBULGÚR n. pop. 1) Crupe de grâu, obţinute prin măcinare, râşnire sau pisare. 2) Mâncare gătită din astfel de crupe. /<turc. bulgurTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBULGUR s.n. Crupe din boabe de grâu încolţite sau opărite, apoi uscate şi măcinate grosier, fierte ca păsatul, consumate tradiţional în ţările orientale (cu bulete de carne, stafide, năut etc.)Trimis de gal, 26.04.2005. Sursa: DGEbulgúr (-ruri), s.n. – 1. Grîu măcinat mare. – 2. Mîncare gătită din acest grîu. – Mr. blugure, megl. bulgur. tc. bulgur "griş" (Şeineanu, II, 61; Lokotsch 352; Ronzevalle 52); cf. ngr. μπλιγούρι, bg. bulgur, sb. bungur. Puşcariu 234 îl deriva de la lat. *bulgulus, opinie la care a renunţat în DAR, probabil datorită dificultăţii prezentate în REW 1382.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.