morávuri — s. n. pl … Romanian orthography
cocotă — COCÓTĂ, cocote, s.f. Femeie de moravuri uşoare; prostituată. – Din fr. cocotte. Trimis de hai, 22.06.2004. Sursa: DEX 98 COCÓTĂ s. v. prostituată. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cocótă s. f., pl. cocóte … Dicționar Român
curtezană — CURTEZÁNĂ, curtezane, s.f. Femeie de moravuri uşoare, care trăia la curtea unui suveran sau a unui nobil; p. gener. femeie cu conduită imorală; prostituată. – Din fr. courtisane (după curte). Trimis de Joseph, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
damă — DÁMĂ, dame, s.f. I. 1. (înv.) Doamnă, cucoană. ♢ loc. adj. De damă = femeiesc. 2. Femeie cu moravuri (morav) uşoare; prostituată. II. 1. (La jocul de cărţi) Fiecare dintre cele patru cărţi pe care este înfăţişată figura unei femei. 2. (La jocul… … Dicționar Român
fabulă — FÁBULĂ, fabule, s.f. Scurtă povestire alegorică, de obicei în versuri, în care autorul, folosind procedeul personificării animalelor, plantelor şi lucrurilor, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalităţi sau greşeli cu scopul de a le… … Dicționar Român
etos — ÉTOS s.n. 1. Ansamblu de trăsături specifice unui grup social sau unei epoci; fizionomie morală, moralitate. 2. Specific cultural al unei colectivităţi. [Scris şi: ethos] – Din lat. ethos, gr. éthos. Trimis de cornel, 14.06.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
gigolo — GIGOLÓ s.m. (Franţuzism) Bărbat cu moravuri dubioase. [pr.: jigolo] – Din fr. gigolo. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 gigoló s. m. [gi pron. fr. ji ], art. gigolóul Trimis de siveco … Dicționar Român
comedie — COMEDÍE1, comedii, s.f. Operă dramatică al cărei subiect şi deznodământ provoacă râsul şi care ridiculizează relaţii sociale şi etice, tipuri umane, năravuri etc. ♦ fig. Prefăcătorie, ipocrizie, falsitate. – Din fr. comédie, lat. comoedia. Trimis … Dicționar Român
costumbrism — COSTUMBRÍSM s.n. Curent artistic spaniol care a început să se manifeste cam pe la mijlocul sec. XIX cu precădere în literatură, dar şi în pictură, redând în operele lui caracteristice scene de viaţă şi moravuri. [< sp. costumbrismo, cf.… … Dicționar Român
decenţă — DECÉNŢĂ s.f. Respect al bunelor moravuri, bună cuviinţă; pudoare. – Din fr. décence, lat. decens. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Decenţă ≠ indecenţă Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DECÉNŢĂ s. 1. v. politeţe. 2. v … Dicționar Român
