Dicționar Român. 2013.
miţuială — MIŢUIÁLĂ, miţuieli, s.f. (Rar) Miţuire. [pr.: ţu ia ] – Miţui + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 miţuiálă s. f., g. d. art. miţuiélii; pl. miţuiéli Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar … Dicționar Român
mituire — MITUÍRE, mituiri, s.f. Acţiunea de a mitui şi rezultatul ei; mituială. [pr.: tu i ] – v. mitui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MITUÍRE s. mituială, şperţuială, (astăzi rar) sfănţuială, sfănţuire, (înv.) ruşfetărie, (fig.)… … Dicționar Român
mită — MÍTĂ, mite, s.f. Sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina să şi încalce obligaţiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conştiincios; şperţ, şpagă1, – Din sl. mito. Trimis de LauraGellner, 09.05.2008 … Dicționar Român
miţuire — MIŢUÍRE, miţuiri, s.f. Acţiunea de a miţui şi rezultatul ei; miţuială, miţuit. [pr.: ţu i ] – v. miţui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 miţuíre s. f., g. d. art. miţuírii; pl. miţuíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
ruşfetărie — RUŞFETĂRÍE s. v. mituială, mituire, şperţu ială. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ruşfetăríe s. f., g. d. art. ruşfetăríei; pl. ruşfetăríi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
sfănţuială — SFĂNŢUIÁLĂ, sfănţuieli, s.f. (fam.) Acţiunea de a sfănţui şi rezultatul ei. – Sfănţui + suf. eală. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SFĂNŢUIÁLĂ s. v. mită, mituială, mituire, şperţ, şperţuială. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
sfănţuire — SFĂNŢUÍRE s. v. mituială, mituire, şper ţuială. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ungere — ÚNGERE, ungeri, s.f. Acţiunea de a (se) unge şi rezultatul ei. – v. unge. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÚNGERE s. 1. v. gresare. 2. întindere, uns. (ungere untului pe pâine.) 3. v. miruire. 4. v. înscăunare. Trimis … Dicționar Român
şperţ — ŞPERŢ, şperţuri, s.n. 1. (De obicei construit cu verbe ca a da , a lua , a primi ) Sumă de bani sau daruri primite de cineva sau oferite, incorect şi ilegal, cuiva, pentru a i câştiga bunăvoinţa, în special pentru a l determina să şi… … Dicționar Român
şperţuială — ŞPERŢUIÁLĂ, şperţuieli, s.f. Faptul de a da sau de a primi şperţ; mituială. – Şperţui + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞPERŢUIÁLĂ s. v. mituire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime şperţuiálă s. f., g.… … Dicționar Român
