- şperţ
- ŞPERŢ, şperţuri, s.n. 1. (De obicei construit cu verbe ca "a da", "a lua", "a primi") Sumă de bani sau daruri primite de cineva sau oferite, incorect şi ilegal, cuiva, pentru a-i câştiga bunăvoinţa, în special pentru a-l determina să-şi îndeplinească (mai cu râvnă) sau să-şi încalce obligaţiile de serviciu; mită, mituială. 2. Şperţuială. – Din germ. Sperrzeug "mănunchi de şperacle".Trimis de LauraGellner, 02.05.2004. Sursa: DEX '98ŞPERŢ s. v. mită.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeşperţ s. n., pl. şpérţuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficŞPERŢ şperţuri n. pop. Sumă în bani sau alte valori materiale date cuiva sau primite de cineva în schimbul unui serviciu. (ilegal); mită. /<germ. SperrzeugTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXŞPERŢ s. n. bacşis, mită (< germ. Spervzeng)Trimis de raduborza, 03.03.2009. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.