Dicționar Român. 2013.
miţuire — MIŢUÍRE, miţuiri, s.f. Acţiunea de a miţui şi rezultatul ei; miţuială, miţuit. [pr.: ţu i ] – v. miţui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 miţuíre s. f., g. d. art. miţuírii; pl. miţuíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
mituială — MITUIÁLĂ, mituieli, s.f. Mituire; (concr.) mită. [pr.: tu ia ] – Mitui + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MITUIÁLĂ s. v. mituire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime MITUIÁLĂ s … Dicționar Român
venal — VENÁL, Ă, venali, e, adj. (livr.) Care este lipsit de scrupule, care face orice lucru (reprobabil) pentru bani. – Din fr. vénal, lat. venalis. Trimis de cornel, 04.03.2004. Sursa: DEX 98 VENÁL adj. v. coruptibil. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
miţuială — MIŢUIÁLĂ, miţuieli, s.f. (Rar) Miţuire. [pr.: ţu ia ] – Miţui + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 miţuiálă s. f., g. d. art. miţuiélii; pl. miţuiéli Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar … Dicționar Român
miţuit — MIŢUÍT s.n. Miţuire. [pr.: ţu it] – v. miţui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 miţuít s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
ruşfetărie — RUŞFETĂRÍE s. v. mituială, mituire, şperţu ială. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ruşfetăríe s. f., g. d. art. ruşfetăríei; pl. ruşfetăríi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
sfanţ — SFÁNŢ, sfanţi, s.m. Veche monedă austriacă de argint având valoarea de aproximativ doi lei, care a circulat şi în ţările româneşti la începutul sec. XIX; sorcovăţ; p. gener. monedă măruntă, ban, para. ♦ ♢ expr. A nu avea nici un sfanţ = a nu avea … Dicționar Român
sfănţuială — SFĂNŢUIÁLĂ, sfănţuieli, s.f. (fam.) Acţiunea de a sfănţui şi rezultatul ei. – Sfănţui + suf. eală. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SFĂNŢUIÁLĂ s. v. mită, mituială, mituire, şperţ, şperţuială. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
sfănţuire — SFĂNŢUÍRE s. v. mituială, mituire, şper ţuială. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
sfănţuit — sfănţuít, sfănţuíturi, s.n. (înv. şi fam.) 1. mituire. 2. stoarcere de bani, de bunuri etc.; escrocare. Trimis de blaurb, 08.12.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
