- miţuit
- MIŢUÍT s.n. Miţuire. [pr.: -ţu-it] – v. miţui.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98miţuít s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
miţuit
Look at other dictionaries:
bacşiş — BACŞÍŞ, bacşişuri, s.n. Sumă de bani dată, peste plata cuvenită, pentru un serviciu personal, pentru a câştiga bunăvoinţa sau protecţia cuiva. – Din tc. bahşis. Trimis de paula, 30.08.2005. Sursa: DEX 98 BACŞÍŞ s. (fam.) şpagă. Trimis de siveco … Dicționar Român
miţuire — MIŢUÍRE, miţuiri, s.f. Acţiunea de a miţui şi rezultatul ei; miţuială, miţuit. [pr.: ţu i ] – v. miţui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 miţuíre s. f., g. d. art. miţuírii; pl. miţuíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
miţă — MÍŢĂ, miţe, s.f. (Mai ales la pl.) Fire din blana unor animale, care au crescut mai lungi, formând un cârlionţ; smoc de păr sau de lână. ♦ Lână tunsă pentru prima oară de pe miei; lână (de calitate inferioară) tunsă de pe capul, coada şi… … Dicționar Român
