aranjament

aranjament
ARANJAMÉNT, aranjamente, s.n. 1. Faptul de a aranja (într-un anumit fel); felul în care este aranjat ceva. 2. Acord, înţelegere, învoială. 3. Prelucrare a unei bucăţi muzicale pentru instrumente sau voce. 4. (mat.) Fiecare dintre grupele de obiecte luate dintr-un ansamblu şi care se deosebesc între ele prin natura sau prin ordinea obiectelor. – Din fr. arrangement.
Trimis de romac, 25.02.2004. Sursa: DEX '98

ARANJAMÉNT s. 1. v. înţelegere. 2. v. alcătuire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

aranjamént s. n., pl. aranjaménte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ARANJAMÉNT aranjamente n. 1) Modul în care este aranjat ceva. 2) Înţelegerea dintre două sau mai multe părţi; acord; învoială. 3) Prelucrare a unei bucăţi muzicale pentru instrumente sau pentru voce. 4) mat. Totalitate a posibilităţilor de aşezare a unui număr dat de obiecte în grupe. /<fr. arrangement
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ARANJAMÉNT s.n. Acord, înţelegere. ♢ Aranjament muzical = transcriere a unei bucăţi muzicale pentru instrumente sau voci. ♦ (mat.) Totalitatea posibilităţilor de aşezare a unui număr dat de obiecte, astfel încât două grupe oarecare să difere între ele fie prin natura obiectelor, fie prin ordinea lor, fiecare obiect neputând intra decât cel mult o dată într-o grupă. [pl. -te. / < fr. arrangement].
Trimis de LauraGellner, 03.03.2006. Sursa: DN

ARANJAMÉNT s. n. 1. acord, înţelegere. 2. mod de alcătuire, de dispunere. o aranjament muzical = transcriere a unei piese muzicale pentru alte instrumente sau formaţii decât acelea pentru care a fost compusă. 3. (mat.; pl.) totalitatea posibilităţilor de aşezare a unui număr dat de obiecte, astfel încât două grupe oarecare să difere între ele fie prin natura obiectelor, fie prin ordinea lor. (< fr. arrangement)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • aranjamént — s. n., pl. aranjaménte …   Romanian orthography

  • combinaţie — COMBINÁŢIE, combinaţii, s.f. 1. Îmbinare, reunire, combinare. 2. (fam.) Aranjament, plan; calcul. ♢ expr. A intra în combinaţie cu cineva = a se asocia cu cineva. 3. Reacţie chimică în cursul căreia doi atomi sau două molecule se unesc pentru a… …   Dicționar Român

  • compoziţie — COMPOZÍŢIE, compoziţii, s.f. 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; structură, compunere, alcătuire. 2. Operă, bucată, compunere artistică, în special muzicală. ♦ Studiul regulilor de compunere a unei bucăţi muzicale; totalitatea… …   Dicționar Român

  • aranjor — ARANJÓR, OÁRE, aranjori, oare, s.m. şi f. Persoană care face un aranjament muzical. – Din fr. arrangeur. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  aranjór s. m., pl. aranjóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … …   Dicționar Român

  • coafură — COAFÚRĂ, coafuri, s.f. Fel în care este aranjat sau ondulat părul de pe cap (mai ales la femei). – Din fr. coiffure. Trimis de hai, 21.12.2007. Sursa: DEX 98  COAFÚRĂ s. freză, frizură, pieptănătură, tunsoare, (Ban.) cofârţă. (O coafură la… …   Dicționar Român

  • ordine — ÓRDINE, ordini, s.f. 1. Dispoziţie, succesiune regulată cu caracter spaţial, temporal, logic, moral, estetic; organizare, înşiruire, rând, rânduire, orânduială. ♢ Ordine de bătaie = dispozitiv de luptă. Ordine de zi = program care cuprinde… …   Dicționar Român

  • şpil — ŞPIL, şpiluri, s.n. (arg.) Aranjament (incorect), plan necinstit; şmecherie. – Din germ. Spiel. Trimis de LauraGellner, 02.05.2004. Sursa: DEX 98  şpil s. n., pl. şpíluri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  Şpil şpiluri …   Dicționar Român

  • şustă — ŞÚSTĂ, şuste, s.f. (arg.) Aranjament, învoială (necinstită) între două sau mai multe persoane. – et. nec. Trimis de LauraGellner, 04.05.2004. Sursa: DEX 98  ŞÚSTĂ s. v. acord, aranjament, combinaţie, contract, convenţie, înţelegere, învo ială,… …   Dicționar Român

  • КОМПОНОВКА — 1. процесс поиска оптимального архитектурно планировочного решения объекта в целом с учётом функциональных связей его отдельных частей и на основе идеи архитектурной композиции 2. результат этого решения (Болгарский язык; Български) съставяне;… …   Строительный словарь

  • acomodament — ACOMODAMÉNT s. n. 1. aranjament care produce confort. 2. dezinvoltură. (< fr. accommodement) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”