miruială

miruială
MIRUIÁLĂ, miruieli, s.f. Miruit1. [pr.: -ru-ia-] – Mirui1 + suf. -eală.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MIRUIÁLĂ s. v. miruire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

miruiálă s. f., g.-d. art. miruiélii; pl. miruiéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • miruire — MIRUÍRE, miruiri, s.f. Acţiunea de a mirui1 şi rezultatul ei. [pr.: ru i ] – v. mirui1. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MIRUÍRE s. 1. miruit, ungere, (înv.) pomăzanie, pomăzuire. (miruire unui domn, unui episcop.) 2. (bis.)… …   Dicționar Român

  • miruit — MIRUÍT1s.n. Faptul de a mirui1; miruială. – v. mirui1. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MIRUÍT2, Ă, miruiţi, te, adj. Care a fost uns cu mir2. – v. mirui1. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MIRUÍT s. 1 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”