miruit — MIRUÍT1s.n. Faptul de a mirui1; miruială. – v. mirui1. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MIRUÍT2, Ă, miruiţi, te, adj. Care a fost uns cu mir2. – v. mirui1. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MIRUÍT s. 1 … Dicționar Român
mir — MIR1 s.n. (În loc. adj.) De mir = care nu aparţine clerului; mirean. – Din sl. mirŭ lume . Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MIR2, miruri, s.n. Untdelemn parfumat şi sfinţit, întrebuinţat la săvârşirea unor ritualuri în biserica… … Dicționar Român
miruială — MIRUIÁLĂ, miruieli, s.f. Miruit1. [pr.: ru ia ] – Mirui1 + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MIRUIÁLĂ s. v. miruire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime miruiálă s. f., g. d … Dicționar Român
pomazanie — pomazánie, pomazánii, s.f. (înv.) 1. miruire, ungere; botez. 2. (în forma: pomozanie) danie în bani făcută de către domnitor unei biserici sau unei mănăstiri. Trimis de blaurb, 10.10.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
pomăzanie — POMĂZÁNIE s. v. miruire, miruit, ungere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
pomăzuire — POMĂZUÍRE s. v. miruire, miruit, ungere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ungere — ÚNGERE, ungeri, s.f. Acţiunea de a (se) unge şi rezultatul ei. – v. unge. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÚNGERE s. 1. v. gresare. 2. întindere, uns. (ungere untului pe pâine.) 3. v. miruire. 4. v. înscăunare. Trimis … Dicționar Român