coleaşe — coleáşe s.f. – 1. Terci. – 2. Mămăligă. – Mr. culeaş. Origine necunoscută. Apare în mai multe limbi sl. (bg. kuljaša, sb. kùliješ, rut. kułesa, pol. kułesz(a), rus. kuleš, ceh. kulaše, gulaše); (Cihac, II, 68; Iordan, Dift., 77), dar nu pare a fi … Dicționar Român
făcăleţ — FĂCĂLÉŢ, făcăleţe, s.n. Băţ gros şi neted, întrebuinţat la mestecatul mămăligii, la întinderea foii de aluat etc.; melesteu, vergea. – cf. magh. f a k a l á n . Trimis de LauraGellner, 07.05.2004. Sursa: DEX 98 FĂCĂLÉŢ s. 1. (pop.) melesteu,… … Dicționar Român
gură — GÚRĂ, guri, s.f. I. 1. Cavitate din partea anterioară (şi inferioară) a capului oamenilor şi animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; p. restr. buzele şi deschizătura dintre ele; buze. ♢ loc. adv. Gură n gură = foarte aproape… … Dicționar Român
mesteca — MESTECÁ2 vb. I v. amesteca. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MESTECÁ1, méstec, vb. I. tranz. A sfărâma un aliment cu dinţii şi a l amesteca în gură (pentru a l înghiţi). ♦ A învârti ceva (cu limba) în gură. ♦ fig. A pune la… … Dicționar Român
sucitor — SUCITÓR, sucitoare, s.n. 1. Sul neted de lemn, cu care se întinde şi se subţiază foaia de aluat pentru plăcintă, tăiţei, etc.; vergea. 2. Dispozitiv de lemn sau de metal la ferăstrău, la războiul de ţesut etc., care, prin învârtire, slăbeşte sau… … Dicționar Român
sucăleaţă — sucăleáţă, sucăléţe, s.f. (reg.) făcăleţ, sul, plăcintar, mestecău, sucitor. Trimis de blaurb, 25.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român