gumă — GÚMĂ, gume, s.f. 1. Substanţă vâscoasă, secretată de unele plante sau obţinută pe cale sintetică, având proprietatea de a se întări în contact cu aerul, folosită în industrie. ♢ Gumă arabică. 2. (pop.) Şiret elastic sau fâşie elastică fabricate… … Dicționar Român
chewinggum — CHEWING GUM s.n. 1. Gumă special preparată (îndulcită şi aromată) pentru a fi mestecată. 2. Lamă, pastilă de chewing gum (1). [pr.: ciú in gam]. – cuv. engl. Trimis de valeriu, 09.09.2006. Sursa: DEX 98 CHEWINGGÚM s. v. gumă de mestecat. Trimis … Dicționar Român
crocant — CROCÁNT, Ă, crocanţi, te, adj. (Despre unele alimente) Care crănţăne când este mestecat; tare şi bine prăjit sau copt. – Din fr. croquant. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 crocánt adj. m., pl. crocánţi; f. sg. crocántă … Dicționar Român
băiat — BĂIÁT, băieţi, s.m. 1. Copil de sex bărbătesc. ♢ (reg.; la pl.) Copii (indiferent de sex). 2. Persoană de sex bărbătesc ieşită nu de mult din vârsta copilăriei; p.ext. adolescent, flăcău. ♢ (Cu nuanţă afectivă, despre bărbaţi mai în vârstă) Bun… … Dicționar Român
dulce — DÚLCE, (A) dulci, adj., (B 2) dulciuri, s.n., (B 1) s.n. a. adj. I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului. ♦ Care a fost îndulcit (cu miere, cu zahăr etc.). 2. (Despre lapte) Proaspăt; nefermentat. ♦ (Despre brânzeturi) Care nu a… … Dicționar Român
lopăţică — LOPĂŢÍCĂ, lopăţele, s.f. 1. Diminutiv al lui lopată. 2. Unealtă sau parte a unei unelte de forma unei lopeţi sau care are o funcţie asemănătoare cu a acesteia. ♦ Scândurică servind la imobilizarea (imobiliza) unui membru fracturat sau luxat;… … Dicționar Român
mandibulă — MANDÍBULĂ, mandibule, s.f. 1. Maxilar inferior (şi la om şi la animale). 2. Fiecare dintre cele două părţi ale ciocului păsărilor. ♦ Fiecare dintre cele două părţi chitinoase ale aparatului bucal la insecte. – Din fr. mandibule. Trimis de claudia … Dicționar Român
masticat — MASTICÁT, Ă, masticaţi, te, adj. (Despre alimente) Mestecat în gură cu ajutorul limbii, al dinţilor şi al muşchilor masticatori. – mastica. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
mesteca — MESTECÁ2 vb. I v. amesteca. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MESTECÁ1, méstec, vb. I. tranz. A sfărâma un aliment cu dinţii şi a l amesteca în gură (pentru a l înghiţi). ♦ A învârti ceva (cu limba) în gură. ♦ fig. A pune la… … Dicționar Român
mestecare — MESTECÁRE, mestecări, s.f. Acţiunea de a mesteca1. – v. mesteca1. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MESTECÁRE s. amestecare, mestecat. (mestecare unui aliment, în gură.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime mestecáre… … Dicționar Român