hat — HAT, haturi, s.n. Fâşie îngustă de pământ nearat care desparte două ogoare sau două terenuri agricole aparţinând unor gospodării diferite; răzor1, hotar. ♢ expr. A fi într un hat (cu cineva) = a fi vecin (cu cineva). ♦ (reg.) Câmp nelucrat;… … Dicționar Român
haşpor — HÁŞPOR s. v. hat, hotar, răzor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime háşpor, háşpori, s.m. (reg.) 1. pârâu adânc. 2. răzor, hat, mezuină, dorjincă, hotar, mejă, căluşire, mejdină, forgaşă. Trimis de blaurb, 19.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
mejdă — MÉJDĂ, mejde, s.f. (reg.) Mejdină. – Din sl. mežda. Trimis de baron, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MÉJDĂ s. v. hat, hotar, răzor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime méjdă s. f., g. d. art … Dicționar Român
meje — méje ( ji), s.f. – Limită, margine, hotar. – var. mejdă. bg. meža (Candrea); var., care apare la Coşbuc, din sl. meždá. – Der. mejdină, s.f. (Olt., hotar, răzor), din sl., bg. meždina; mejdinaş, s.m. (vecin); mejdini … Dicționar Român
miez — MIEZ, miezuri, s.n. 1. Parte interioară (moale) a unui fruct, a pâinii etc., inimă (IV 3). ♦ Partea cea mai dinăuntru, centrală a unui lucru, a unui spaţiu etc. interior; spec. partea din interior, comestibilă, a unei nuci. ♦ expr. A hrăni (sau a … Dicționar Român
ogor — OGÓR, ogoare, s.n. Bucată de pământ cultivată sau cultivabilă; ţarină. ♦ Câmp semănat cu acelaşi fel de plante (de obicei cereale); lan. ♦ Teren agricol, proprietate agricolă. ♦ Teren arabil folosit ca păşune timp de un an, pentru a fi mai fertil … Dicționar Român
pârloagă — PÂRLOÁGĂ, pârloage, s.f. Teren arabil lăsat nelucrat unul sau mai mulţi ani, pentru refacerea fertilităţii lui. ♦ (Colectiv) Ierburi crescute pe un teren arabil nelucrat; p. ext. brazda cosită de pe un asemenea loc. – Din bg. prelog, scr. parlog … Dicționar Român
