matahală

matahală
MATAHÁLĂ, matahale, s.f. 1. Fiinţă sau lucru de proporţii exagerate (cu contururi vagi, greu de identificat); namilă, colos. 2. Fiinţă fantastică de mărime enormă şi cu înfăţişare îngrozitoare; p.ext. arătare, nălucă. 3. Sperietoare, momâie (mare). [var.: mătăhálă s.f.] – Et.nec.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MATAHÁLĂ s. v. uriaş.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MATAHÁLĂ s. v. momâie, sperietoare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

matahálă s. f., g.-d. art. matahálei; pl. matahále
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MATAHÁL//Ă matahalăe f. 1) Fiinţă (sau mai rar lucru) de dimensiuni mari şi neproporţionate; namilă. 2) Fiinţă imaginară fioroasă de dimensiuni mari şi neproporţionate; monstru; dihanie. 3) Făptură cu înfăţişare fioroasă. 4) Schelet de lemn înfăşurat cu paie şi acoperit cu zdrenţe, care se pune pe un teren cultivat pentru a speria păsările dăunătoare; momâie. [G.-D. matahalei] /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

matahálă (matahále), s.f. – Colos, persoană sau animal de proporţie exagerată. – var. mătăhală (Mold.) mătăhanie, (Trans., Bucov.) mătăhuie, mătăhulă, (Mold.) mahală. Creaţie expresivă, bazată pe consonanţa m-t, cf. motoc, butuc; terminaţie ca în Păcală, Tîndală (cf. un Radu Mutăhală, într-un doc. din 1609). Forma primitivă pare să fi fost *motohală, cf. motocoşi, mototol, cu dublă asimilaţie vocalică. Der. general admisă, din mag. matoha "spectru, fantomă" (Cihac, II, 189; Candrea; Scriban) se bazează pe presupunerea inexactă că acest cuvînt înseamnă şi "sperietoare", sens pe care dicţionarele trebuie să-l fi dat, graţie acestei false etimologii. cf. şi metehău, meteahnă. Der. mătăhălos (var. Mold. măhălos), adj. (mărit enorm); mătăhăli (var. mătăhă(n)i, metăhă(n)i, mătănăi, mătălăi), vb. (a se bălăbăni, a se clătina), pentru relaţia sa semantică cf. sp. bambolear faţă de bamboche; mătalnic, adj. (extravagant); mătălnici(r)e, s.f. (extravaganţă; potlogărie). Der. lui mătalnic din mag. motóla "vîrtelniţă" (Loewe 79) nu are nici o probabilitate.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • mătăhală — MĂTĂHÁLĂ s.f. v. matahală. Trimis de claudia, 28.11.2008. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • mătăhălos — MĂTĂHĂLÓS, OÁSĂ, mătăhăloşi, oase, adj. Mare şi greoi (ca o matahală); diform. ♦ fig. (despre gesturi, atitudini, mişcări) Lipsit de supleţe, greoi. – Matahală + suf. os. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MĂTĂHĂLÓS adj. voluminos,… …   Dicționar Român

  • măgăoaie — MĂGĂOÁIE, măgăoi, s.f. (pop.) 1. Sperietoare de păsări. 2. Fiinţă imaginară enormă (şi urâtă).; matahală; namilă. 3. fig. Sirenă (de semnalizare). [var.: magaoáie s.f.] – Et.nec. Trimis de claudia, 16.09.2003. Sursa: DEX 98  MĂGĂOÁIE s. v.… …   Dicționar Român

  • huidumă — HUIDÚMĂ, huidume, s.f. (fam.) Persoană mare şi grasă; matahală. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HUIDÚMĂ s. v. arătare, colos, matahală, namilă, uriaş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  huidúmă s. f., g. d …   Dicționar Român

  • monstru — MÓNSTRU, monştri, s.m. 1. Fiinţă mitologică cu corpul format din părţi ale unor animale diferite sau din unele părţi de om şi altele de animal. 2. Fiinţă care se naşte cu mari anomalii fizice; pocitanie; fig. om cu mari defecte morale, om josnic …   Dicționar Român

  • namilă — NÁMILĂ, namile, s.f. Fiinţă sau lucru foarte mare; matahală, colos. ♦ Fiinţă fantastică de mărime enormă şi de obicei cu înfăţişare îngrozitoare. – et. nec. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Namilă ≠ pitic Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • nămetenie — NĂMETÉNIE, nămetenii, s.f. (Rar) Matahală, namilă. – cf. n ă m e t e . Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NĂMETÉNIE s. v. arătare, colos, matahală, namilă, uriaş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  nămeténie s. f.… …   Dicționar Român

  • arătare — ARĂTÁRE, arătări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) arăta şi rezultatul ei. 2. Halucinaţie, vedenie. ♦ (concr.) Monstru; stafie, fantomă. ♦ Persoană foarte slabă. – v. arăta. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  ARĂTÁRE s. 1. v. trasare. 2. v.… …   Dicționar Român

  • bahahuie — BAHAHÚIE s. v. arătare, colos, matahală, namilă, uriaş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • ciuhă — CIÚHĂ s. v. momâie, sperietoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  CIÚH//Ă ciuhăe f. pop. Sperietoare pentru păsări; matahală; momâie. /cf. ciuf Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”