plată — PLÁTĂ, plăţi, s.f. 1. Faptul de a plăti o sumă de bani datorată; achitare. ♦ Sistem, mod după care se plăteşte. 2. Sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă, drept contravaloare a unui obiect cumpărat, a folosinţei unui lucru etc. 3. Răsplată… … Dicționar Român
exonerare — EXONERÁRE, exonerări, s.f. (Rar) Acţiunea de a exonera şi rezultatul ei; eliberare de răspundere a unei persoane care nu şi execută obligaţia din cauze străine de voinţa sa. – v. exonera. Trimis de C Taut, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 exoneráre s … Dicționar Român
istov — ISTÓV s.n. (înv.) Sfârşit1, capăt. ♢ loc. adj. şi adv. (pop.) De istov = cu totul, complet, definitiv, perfect. Fără istov = fără încetare; nesfârşit, necurmat. – Din sl. istovŭ adevărat . Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 ISTÓV s … Dicționar Român
izbrănire — izbrăníre s.f. (înv.) lămurire, clarificare, răfuire, achitare, lichidare, limpezire. Trimis de blaurb, 02.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
lichidare — LICHIDÁRE, lichidări, s.f. Acţiunea de a lichida. ♢ loc. adj. şi adv. În lichidare = (care este) în curs de desfiinţare. – v. lichida. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LICHIDÁRE s. 1. încheiere, terminare. (lichidare tuturor… … Dicționar Român
omorâre — OMORẤRE, omorâri, s.f. Acţiunea de a omorî şi rezultatul ei; ucidere, omor; moarte. – v. omorî. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OMORÂRE s. 1. asasinare, suprimare, ucidere, (rar) ucis, (pop.) răpunere, (înv.) ucigătură, (fam.… … Dicționar Român
onorare — ≠ dezonorare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime ONORÁRE s. v. achitare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ONORÁRE s.f. (Rar) Faptul de a onora. [< onora]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
plineală — PLINEÁLĂ s. v. deplinătate, desăvârşire, plenitudine, plinătate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime plineálă, plinéli, s.f. (înv.) 1. plinătate. 2. îndeplinire, executare silită (a unei hotărâri). 3. achitare a unei datorii. Trimis… … Dicționar Român
plătire — PLĂTÍRE, plătiri, s.f. (Rar) Acţiunea de a (se) plăti şi rezultatul ei. – v. plăti. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PLĂTÍRE s. v. achitare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime plătíre s. f., g. d. art. plătírii; … Dicționar Român
remiză — REMÍZĂ, remize, s.f. I. 1. Situaţie în care doi şahişti angajaţi într o partidă amicală sau oficială consimt reciproc asupra unui rezultat de egalitate; partidă de şah terminată la egalitate. 2. Formă de retribuire (în comerţ) potrivit căreia… … Dicționar Român
