aparţíne — vb., ind. ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. aparţín, 1 pl. aparţínem; conj. prez. 3 sg. şi pl. aparţínã; ger. aparţinấnd; part. aparţinút … Romanian orthography
comun — COMÚN, Ă, comuni, e, adj. 1. Care aparţine mai multora sau tuturor; care priveşte sau interesează pe mai mulţi sau pe toţi; de care se folosesc mai mulţi sau toţi; obştesc. ♢ Drept comun = parte a dreptului care are aplicare generală (spre… … Dicționar Român
antic — ANTÍC, Ă, antici, ce, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. Care a existat în trecutul îndepărtat sau datează de atunci. ♦ Care aparţine popoarelor din antichitate sau este caracteristic diferitelor aspecte ale culturii sau ale civilizaţiei lor. 2. În… … Dicționar Român
indian — INDIÁN1 s.n. Ţesătură de bumbac subţire şi fină, albită, vopsită sau imprimată, din care se confecţionează obiecte de lenjerie. [pr.: di an. – var.: indiánă s.f.] – Din fr. indienne. Trimis de valeriu, 28.07.2006. Sursa: DEX 98 INDIÁN2, Ă,… … Dicționar Român
public — PÚBLIC, Ă, publici, ce, s.n. sg., adj. 1. s.n. sg. Colectivitate mare de oameni; mulţime, lume; spec. totalitatea persoanelor care asistă la un spectacol, la o conferinţă etc. ♢ loc. adj. şi adv. În public = (care are loc) în faţa unui anumit… … Dicționar Român
spiritual — SPIRITUÁL1, Ă, spirituali, e, adj. 1. Care aparţine spiritului (I 1), privitor la spirit; ideal, imaterial; sufletesc; intelectual; p. ext. cultural. 2. Inteligent, deştept, ager; dotat cu umor. ♦ Care oglindeşte, exprimă, denotă inteligenţă,… … Dicționar Român
amerindian — AMERINDIÁN, Ă, amerindieni, e, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. (La pl.) Populaţii băştinaşe din America, de rasă mongoloidă, numite şi piei roşii sau indieni2; (şi la sg.) persoană care aparţine uneia dintre aceste populaţii. 2. adj. Care aparţine … Dicționar Român
arab — ARÁB, Ă, arabi, e, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a unor ţări din Orientul Apropiat şi din nordul Africii. 2. adj. Care aparţine arabilor (1) sau ţărilor arabe, privitor la arabi sau la ţările arabe; … Dicționar Român
aristocrat — ARISTOCRÁT, Ă, aristocraţi, te, s.m. şi f. Persoană care aparţine aristocraţiei; p.ext. nobil. ♦ (Adjectival) Aristocratic. – Din fr. aristocrate. Trimis de ana zecheru, 15.03.2004. Sursa: DEX 98 Aristocrat ≠ plebeu Trimis de siveco, 27.10.2008 … Dicționar Român
clasic — CLÁSIC, Ă, clasici, ce, adj. 1. (Despre opere literare, ştiinţifice, artistice) Care serveşte ca model de perfecţiune, care poate fi luat drept model; p. ext. care este scris după canoanele obişnuite, tradiţionale. ♦ (Despre scriitori, artişti,… … Dicționar Român
