ligheán — s. n., pl. lighéne … Romanian orthography
medelniţă — MEDÉLNIŢĂ, medelniţe, s.f. (înv.) Lighean în care domnul şi oaspeţii lui îşi spălau mâinile înainte şi după masă. – cf. sl. m ĕ d ĕ n i c a . Trimis de LauraGellner, 26.05.2004. Sursa: DEX 98 MEDÉLNIŢĂ s. v. lighean. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
lebes — LÉBES s.n. (Ant.) Vas larg de metal, de forma unui lighean, cu toarte pe margine. [< lat., gr. lebes]. Trimis de LauraGellner, 16.05.2005. Sursa: DN LÉBES s. n. (ant.) vas larg de metal, de forma unui lighean, cu toarte pe margine. (< lat … Dicționar Român
lighenaş — LIGHENÁŞ, lighenaşe, s.n. Diminutiv al lui lighean. – Lighean + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 lighenáş s. n., pl. lighenáşe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
bazin — BAZÍN, bazine, s.n. 1. Rezervor deschis, de mari dimensiuni, construit din metal, din piatră, din ciment etc. ♦ Rezervor de apă amenajat pentru înot sau pentru sporturile care se practică în apă. 2. (Şi în sintagma bazin hidrografic) Regiune din… … Dicționar Român
ceanac — CEANÁC, ceanace, s.n. (reg.) Strachină mare (de lut sau de lemn). – Din tc. çanak. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 ceanác s. n. (sil. cea ), pl. ceanáce Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ceanác ( enáce) … Dicționar Român
copaie — COPÁIE, copăi, s.f. (reg.) 1. Albie (1). 2. Ladă în care curge făina la moară. [pr.: pa ie] – Din bg., scr. kopanja. Trimis de IoanSoleriu, 23.05.2004. Sursa: DEX 98 COPÁIE s. 1. v. albie. 2. covată, ( … Dicționar Român
ghium — ghiúm ( muri), s.n. – Lighean. tc. ǵüm (DAR). sec. XIX, înv. Trimis de blaurb, 20.10.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
leagăn — LEÁGĂN, leagăne, s.n. 1. Pat mic de lemn sau de nuiele împletite (care se poate balansa) pentru copiii mici. ♢ Cântec de leagăn = cântec cu care se adorm copiii. ♢ expr. Din leagăn = din fragedă copilărie; de la început. 2. fig. Loc de origine,… … Dicționar Român
spăla — SPĂLÁ, spăl, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) curăţa folosind apă, săpun, detergenţi etc. ♢ expr. (tranz.) A spăla pe cineva (pe cap) = a mustra tare pe cineva, a l ocărî. A şi spăla obrazul = a face faţă unei situaţii, a scăpa de ruşine; a ieşi… … Dicționar Român
