leorbău

leorbău: LEORBẮU, leorbăi, s.m. (Reg) Om flecar. – Leoarbă + suf. -ău.

Trimis de gudovan, 25.04.2004. Sursa: DEX '98

LEORBĂU s., adj. v. clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vor-băreţ.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

leorbău s. m. (sil. leor-), art. leorbăul; pl. leorbăi, art. leorbăii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

LEORBẮ//U leorbăui m. depr. Persoană căreia îi place să flecărească şi să dea în vileag orice. /v. a leorbăi

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

flecar — FLECÁR, Ă, flecari, e, s.m. şi f. Persoană căreia îi place să vorbească multe, să spună fleacuri1; limbut, guraliv, palavragiu. – Fleac1 + suf. ar. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Flecar ≠ morocănos, taciturn, tăcut, ursuz… … Dicționar Român
lap — interj. – Exprimă zgomotul produs de a lipăi sau zgomotul produs de două corpuri care se lipesc, cum ar fi solul şi piciorul gol sau mîna pălmuind o faţă. – var. leap, leop, lip, liop. Creaţie expresivă, cf. hap, fr. lapper. – Der. lăpăi, vb. (a… … Dicționar Român
vorbă — VÓRBĂ, vorbe, s.f. 1. Cuvânt. 2. Şir de cuvinte care exprimă o cugetare; gând, idee exprimată prin cuvinte; spusă, zisă. ♢ expr. Auzi vorbă! = ce spui! se poate? e posibil? Ce vorbă! = în adevăr, fără îndoială. A avea o vorbă cu cineva = a avea… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias